"Protocoalele (secrete de cooperare între SRI și Parchete, Curți de Apel, CSM etc – n.r.) au dus la grave abuzuri și la încălcarea unor drepturi constituționale ale persoanelor aflate în urmărire penală sau inculpate în procese penale. Nu puțini cetățeni au fost condamnați penal în baza unor probe culese și administrate potrivit acestor protocoale secrete", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Curtea de Conturi a formulat în perioada 2010-2017 un număr de 752 de sesizări către organele de cercetare penală, cu o valoare totală a prejudiciului estimată la circa 11,2 miliarde lei, din care procurorii au soluționat doar 171. Dintre cele soluționate, peste 77%, respectiv un număr de 132 de cauze, au primit soluții de clasare, se arată în sinteza unui raport recent al Curții.
Peste 30.000 de persoane, care s-au adunat în Piața Universității pentru a protesta împotriva modificării legilor justiției și a codurilor penale de către actuala majoritate parlamentară, au plecat în marș spre Palatul Parlamentului, transmite News.ro.
Forma în vigoare a Codului de Procedură Penală prevede că doar cei care au calitatea de inculpat în dosare penale trebuie informați că au fost interceptați și pot contesta măsura sau modalitatea de punere în aplicare a ei la judecătorul de drepturi și libertăți, normă care a fost declarată neconstituțională de către CCR în aprilie anul acesta.
Legislația în vigoare prevede că bunurile imobile confiscate în urma unor sentințe penale pot fi transmise cu titlu gratuit diverselor instituții ale statului, centrale sau locale, sau date în folosință gratuită ONG-urilor, Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale.
Polițiștii au întocmit, în primele patru luni ale anului, peste 1.200 de dosare penale care vizează achiziții făcute de către reprezentanți ai administrației publice, peste 160 de persoane fiind cercetate. Prejudiciul recuperat de către polițiști depășește 9,5 milioane de lei, cel mai mare dosar vizând angajați ai Primăriei Eșelnița, județul Mehedinți.
Un procent de 75% dintre cele 278 de sesizări penale trimise de Curtea de Conturi către DNA și parchete în perioada 2005-2015 în urma unor acțiuni de control și soluționate de procurori până în 2016 inclusiv, cele mai multe vizând suspiciuni de abuz în serviciu la diverse instituții și companii de stat, au avut ca deznodământ clasarea cauzelor, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților.
Ancheta în cazul Ordonanței 13 continuă în legătură cu comiterea de infracțiuni, dar nu poate continua asupra aspectelor de oportunitate și legalitate, a declarat, sâmbătă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Digi 24, preluată de News.ro, referindu-se la motivarea CCR privind conflictul juridic dintre DNA și Guvern. Ministrul a precizat că a prezentat Comisiei de la Veneția, al cărei membru titular este, un raport privind evoluțiile constituționale și legislative recente din România.
Președintele Klaus Iohannis cere Guvernului să "abandoneze" demersurile privind grațierea și modificarea Codurilor penale, afirmând că Executivul nu poate trece peste voința cetățenilor, după protestele de duminică seară.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat, miercuri, aviz negativ asupra proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale. (
Consiliul Superior al Magistraturii *CSM) analizează miercuri, în ședința plenului,proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificările codurilor penale, trimise de Ministerul Justiției pentru avizare.
Percepția negativă asupra Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este cauzată de comportamentul unora dintre funcționarii ANAF, de neînțelegerea cadrului legal de către contribuabili și de imixtiunea politică, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de instituție în rândul contribuabililor.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va renunța la plângerile penale înaintate pentru prejudicii de până la 50.000 lei dacă persoana acuzată achită suma și penalitățile aferente până la primul termen de judecată, a anunțat ministrul Finanțelor, Anca Dragu. Contribuabilii vor putea beneficia de această măsură o singură dată în decurs de 5 ani.
Există tendința de criminalizare a problemelor fiscale, jumătate fiind etichetate drept evaziune, însă în foarte puține cazuri începe urmărirea penală, ceea ce înseamnă că sesizările sunt adesea nefondate. Și o atenționare; în timpul controalelor, inspectorii întind capcane prin întrebări.
Deficiențele în administrarea fiscală au ajuns o povară mai grea pentru companii și persoane fizice decât nivelul fiscalității. Răspunsurile deseori ambigue de la autorități, alteori lipsa de pregătire, dar și fuga de răspundere a funcționarilor, haosul din fișele fiscale, tendința de a duce în penal aproape orice control reprezintă principalele probleme de care se lovesc contribuabilii și despre care a vorbit, într-un interviu pentru Profit.ro, Dan Bădin, Partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Instanțele de judecată pot obliga Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), existând deja decizii în acest sens, să soluționeze contestațiile făcute de contribuabili împotriva deciziilor de impunere, suspendate din cauza existenței, în paralel, a unor sesizări penale. Profit.ro a scris, recent, că jumătate din sumele contestate sunt suspendate din acest motiv.
Inspectorii Fiscului sunt obligați să depună sesizări penale pentru orice suspiciune de infracțiune, iar contribuabilii le răspund cu plângeri pentru abuz în serviciu. Din aceste motive, ANAF are un stoc mare de plângeri penale trimise la parchete, nereușind să recupereze sumele din dosare, iar majoritatea inspectorilor au acțiuni deschise în instanțe.
Jumătate din sumele contestate la Fisc stau nesoluționate, întrucât inspectorii au făcut, în paralel, sesizări penale care blochează analiza dosarelor. În aceste condiții, companiile nemulțumite de controale sunt nevoite să aștepte cu anii o rezolvare, timp în care ajung să riște insolvența, fie pentru că sunt forțate să achite obligații în plus la buget și nu au bani, fie pentru că au măsuri asiguratorii pe active.
Ministerul Finanțelor va propune, prin pachetul privind combaterea evaziunii fiscale pe care îl pregătește, conceptul de plângere prealabilă, a anunțat ministrul de resort Anca Dragu. Acesta înseamnă că ANAF va renunța la plângerea penală dacă firmele cărora li s-au stabilit prejudicii plătesc sumele. În ultimul an, companiile au reclamat tendința inspectorilor de a face plângeri penale aproape după fiecare control.
Inspectorii antifraudă au înaintat organelor de urmărire penală 441 de acte de sesizare, în primele șase luni, prejudiciul bugetar estimat însumând 1,87 miliarde de lei, din care 60% reprezintă TVA, informează Direcția Generală de Antifraudă Fiscală (DGAF). Mediul de business a reclamat, în ultimul an, faptul că sesizările penale au ajuns o modă din cauza tendinței inspectorilor de a criminaliza cu ușurință problemele fiscale, arătând că efectul este blocarea accesului la justiție.
Sumele stabilite în plus de controalele fiscale, prin decizii de impunere, devin executorii și trebuie plătite, contestarea lor fiind suspendată, dacă inspectorii înaintează și o sesizare penală după verificări. Motivul: orice cauză penală suspendă, până când instanța emite o hotărâre definitivă, soluționarea contestației împotriva actului fiscal.
Sesizările penale întocmite de inspectori vor fi reanalizate, astfel încât să existe siguranța că întrunesc elementele unei infracțiuni înainte să fie transmise către parchete, a anunțat, pentru Profit.ro, președintele ANAF, Dragoș Doroș. Mediul de afaceri a reclamat valul de sesizări făcute de Fisc după aproape fiecare verificare.
Rațiunea de căpătâi a inspectorilor fiscali a ajuns să fie realizarea targetului, ca o echipă de vânzări, în loc să constate respectarea legii. Este o pervertire a rolului lor esențial, a declarat, în cadrul conferinței TaxEU, Dragoș Doroș, director în cadrul KPMG, care a deținut, anterior, funcții în Ministerul Finanțelor.