Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care fac parte giganți industriali precum Alro Slatina sau Liberty Galați, cere ca prețurile la energie electrică și gaze naturale să fie ținute sub control de autorități pe întreg lanțul de comercializare, de la producător până la consumatorul final, și atrage atenția că situația fără precedent din prezent de pe piața energiei a condus deja la închiderea a numeroase fabrici și pune în pericol cea mai mare parte a industriei românești.
Executivul a decis păstrarea actualelor prețuri finale plafonate la energie, deși au existat și propuneri de majorare a acestora, și caută totodată soluții, inclusiv de supraimpozitare a activității de trading, astfel încât să descurajeze ″practicile speculative″ care majorează artificial cotațiile pe piețele angro, unde prețurile au crescut ″mult prea accelerat″ și ″fără justificare″, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Producătorii, furnizorii și distribuitorii de energie electrică solicită autorităților, printr-o scrisoare, modificarea legislației în vigoare prin majorarea plafoanelor de preț final, reducerea numărului de consumatori beneficiari ai acestor plafoane și a consumului acestora.
Guvernul a obținut din suprataxarea producătorilor de energie electrică venituri de 3,5 miliarde lei, a arătat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a precizat totodată că 2,5 miliarde lei, constând în credite de angajament și aprobate la rectificarea bugetară pentru Ministerul Energiei, acoperă sumele necesare plafonării și compensării creșterii prețurilor la energie până în luna noiembrie. Potrivit lui Câciu, în prezent, Ministerul Energiei are la decont facturi de doar 131 de milioane de lei, transmise de ANRE.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a încheiat primul semestru al anului cu o pierdere de 176 milioane lei, cu un volum de electricitate distribuită și furnizată în scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Proiectul de rectificare bugetară alocă în total suma de 9,8 miliarde lei ministerelor Energiei și Muncii pentru rambursarea de către stat către furnizorii de energie electrică și gaze naturale a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali, ceea ce reprezintă mai puțin de 25% din necesarul estimat de 39,5 miliarde lei, acuză Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Grupul MOL, deținut de statul maghiar, a înregistrat cele mai reduse vânzări în România din istorie, atât în trimestrul al doilea, cât și în primul semestru, cu excepția celor din 2020, din pandemie, când cererea a fost distrusă de carantinarea economiilor. Vânzările MOL din România au avut o evoluție contrară celor ale grupului din celelalte state unde activează, unde cererea a fost stimulată artificial de plafonarea prețurilor, în special în Ungaria. Potrivit companiei maghiare, plafonările de prețuri au costat MOL 640 milioane de dolari.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a estimat că plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută va însemna în total pentru bugetul de stat costuri de cel mult 3 miliarde lei, decontările către furnizorii de profil fiind acoperite integral din dividendele primite de Ministerul Energiei din profitul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat după ședința de Guvern de miercuri, răspunzând unei întrebări, că eventuala reglementare a pieței energiei, solicitată în mod repetat de către PSD, poate "cu siguranță" să tempereze inflația, care a ajuns la peste 15% în iunie, în termeni anuali.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, va cumpăra un proiect privind productia de energie din surse regenerabile, în zona comunei Vulturu, județul Vrancea, pentru un preț total estimat de 600.000 euro.
Florin Spătaru, Ministrul Economiei, a declarat, la PROFIT NEWS TV, că plafonarea prețului la carburanți cu 50 de bani pe litru va ajuta cetățenii țării, sufocați de scumpirile din ultimele luni. Aceasta este însă o măsură temporară, valabilă pentru trei luni, perioadă în care Guvernul va monitoriza evoluția tarifelor la pompă, urmând ca ulterior să se decidă alte măsuri alternative pentru a scăderea prețurilor carburanților.
Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui ”preț maxim al petrolului” la nivelul ”țărilor producătoare”, cu scopul de a contracara scumpiri provocate de Războiul rus din Ucraina, anunță duminică președinția franceză, în marja summitului G7 din Bavaria, relatează AFP.
Și în România, la fel ca în SUA, se discută despre plafonarea prețurilor la carburanți, decizie pe care Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, nu o vede ca un răspuns potrivit la situația actuală.
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care, în esență, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale ai celor mai multe tipuri de clienți, care au prevăzute în contractele cu acești clienții prețuri finale mai mici decât limitele maxime prevăzute de legislația în vigoare în intervalul 1 aprilie 2022 – 30 martie 2023, le este interzis să majoreze prețurile contractuale în perioada respectivă, pentru a profita de plafoane.
Mai multe prevederi ale primei variante a legislației de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută au fost reclamate ca neconstituționale de către doi dintre cei mai mari furnizori de profil din România.
Unii furnizori de energie electrică și gaze naturale ar fi prezentat costuri de achiziție de curent și gaz din piață majorate artificial în documentele justificative remise spre verificare Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în vederea decontării ulterioare de către Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, a costurilor plafonării prețurilor, se susține într-un document al ANRE.
Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) solicită, într-o scrisoare transmisă premierului Nicolae Ciucă, ministrului Energiei Virgil Popescu și președintelui ANRE Dumitru Chiriță, deblocarea urgentă a procesului de decontare și plată de la bugetul de stat a sumelor aferente plafonării prețurilor la energie datorate furnizorilor, avertizând că, din cauza blocajului, există riscul ca unii furnizori să-și înceteze activitatea în perioada următoare.
Prețul gazului cu livrare în 2023 a crescut cu peste 50% pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), ajungând la nivelul prețurilor spot, ceea ce confirmă anticipațiile Comisiei Europene, care, într-un proiect de document cu recomandări către statele membre, avertiza că “prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru restul anului 2022 și până în 2024-2025”.
Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, afirmă că sunt necesare măsuri legislative care să sprijine persoanele cu credite garantate cu un bun imobil, el menționând măsurile de plafonare a dobânzilor/DAE. Anghel a prezentat și valorile DAE practicate de mai multe firme, aceasta ajungând chiar la 69.467,57%.
În urma stopării de către Gazprom a fluxurilor de gaze către Polonia și Bulgaria, Comisia Europeană a redactat un document cu recomandări, care urmează a fi aprobat miercuri, prin care cere statelor membre să se pregătească pentru „o întrerupere completă a aprovizionării cu gaze rusești”. Printre măsurile propuse: plafonarea temporară a prețului gazelor sau extinderea mecanismului de “solidaritate” și la alți “consumatori esențiali” europeni neacoperiți de actuala legislație.
Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, a raportat pierderi de aproape 158 milioane lei pe primul trimestru din 2022, față de profitul net de circa 58 milioane lei din perioada similară a anului trecut.
În prezent, au prețuri plafonate la electricitate numai clienții casnici care au consumat anul trecut, în medie, cel mult 100 kWh pe lună (preț final cu TVA de 0,68 lei/kWh), respectiv între 100 și maximum 300 kWh pe lună (0,8 lei/kWh).
Operațiunile din România ale grupului italian de energie și utilități Enel au suferit pierderi operaționale de 154 milioane euro în România în primul trimestru al anului, față de un profit de 73 milioane euro în T1 2021, din cauza scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, coroborată cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor pentru consumatori, nedecontate de la buget decât într-o mică măsură, și cu nerecunoașterea în tarife a creșterii masive a costurilor distribuitorilor.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a faptului că industria de profil, dar și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au semnalat mai multe probleme.
După ce noile măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, care înlocuiesc schema de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor aplicată de la 1 noiembrie anul trecut și până la 31 martie 2022, au intrat în vigoare de la 1 aprilie, Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență de modificare a acestora, ca urmare a problemelor semnalate de industria de profil.