Rezultatele 1 - 25 din 28 pentru "politic"

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns, miercuri, la un acord politic asupra unor norme revizuite privind taxarea rutieră (Directiva privind eurovinieta), prin care sunt introduse taxe pe baza emisiilor de CO2 pentru vehicule grele pe teritoriul Uniunii Europene.

Ajuns în opoziție, PSD a constat că nivelul maxim pentru indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație din regiile autonome, companiile naționale și societățile comerciale publice este ”extrem de ridicat”. Prin urmare, liderii social-democrați au inițiat un proiect legislativ de limitare a acestor indemnizații precum și de restricționare a calității de membru pentru o persoană la cel mult două consilii de administrație. Un proiect similar au inițiat liberalii încă din 2019, iar premierul Cîțu promite de jumătate de an aceleași măsuri, fără rezultat însă.

Premierul Cîțu a afirmat, încă de la începutul anului, că lucrează la un act normativ pentru limitarea atât a numărului de membri într-un consiliu de administrație (CA) de la o companie de stat, cât și a numărului de astfel de consilii din care o persoană face parte. Profit.ro a semnalat, tot atunci, că un proiect de limitare a ”sinecurilor politice”, a fost însă inițiat de colegi liberali ai prmierului și chiar a fost adoptat de Senat, dar zace în Camera Deputaților din octombrie 2019. Acum, premierul Cîțu spune că Guvernul nu va mai adopta ordonanța de urgență la care lucrează de aproape jumătate de an și va fi promovat proiectul din Parlament.

Fostul ministru al Sănătății și actual președinte al comisiei de sănătate din Camera Deputaților, Nelu Tătaru, a mulțumit, în cadrul videoconferinței Profit Health.forum, corpului medical pentru efortul făcut anul trecut în combaterea pandemiei de Covid-19 și a arătat că în prezent vede, cu durere, cum din eroi aceștia au ajuns ”asasini”. Fostul ministru a făcut astfel aluzie la scandările celor care protestează împotriva măsurilor impuse de autorități.

Premierul Cîțu afirmă că lucrează la un act normativ pentru limitarea atât a numărului de membri într-un consiliu de administrație (CA) de la o companie de stat, cât și a numărului de astfel de consilii din care o persoană face parte. Guvernul ar urma să limiteze și cuantumul indemnizațiilor acestor membri în CA-uri. Un proiect în acest sens, mai exact de limitare a ”sinecurilor politice”, a fost inițiat de colegi liberali ai prim-ministrului și chiar a fost adoptat de Senat, dar zace în Camera Deputaților din octombrie 2019, cu puțin timp înainte de venirea la putere a PNL.

Guvernul a prelungit joi cu 3 luni, prin ordonanță de urgență, mandatele unui număr de 3 membri ai Comitetului de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) care expirau chiar în ziua respectivă.

Jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței, scrie publicația britanică ICIS.

Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la noul regim disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, solicitând Curții aplicarea unei proceduri accelerate.

O persoană fizică nu va putea exercita concomitent mai mult de un singur mandat în din consiliile de administrație ale companiilor de stat, urmând a fi redus și numărul de membri desemnați în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere de către autoritățile tutelare, potrivit unei propuneri legislative adoptate miercuri de către Senat.

O persoană fizică nu va putea exercita concomitent mai mult de un singur mandat în din consiliile de administrație ale companiilor de stat, urmând a fi redus și numărul de membri desemnați în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere de către autoritățile tutelare. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege căruia comisia economică din Senat i-a întocmit raport favorabil de adoptare pentru votul din plenul camerei superioare a legislativului.

Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Începând cu 2022, va deveni obligatorie introducerea în vehiculele europene a unor noi tehnologii de siguranță pentru a proteja pasagerii, pietonii și bicicliștii, potrivit unui acord la nivelul instituțiilor UE.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Lobby-ul va fi definit în România ca acțiunea unor persoane sau grupuri de persoane, având interese variate, specifice și bine definite, prin care se urmărește influențarea deciziilor luate la nivel politic, o activitate de lobby care va putea interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării, conform unui proiect de lege adoptat acum tacit de Senat. Proiectul, prezentat anterior de Profit.ro, exclude din categoria lobby-ului mai multe operațiuni, precum cele derulate de asociațiile nonprofit, și nu va fi aplicat partidelor politice și nici unor organizații.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord de principiu privind relațiile comerciale post-Brexit, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk. Lira sterlină s-a apreciat față de dolar și euro, pe fondul optimismului generat de perspectiva creării unei zone de liber schimb între cele două părți.

Asociatia Registrul Român de Lobby acuză Guvernul că promovează nejustificat regulile lobby-ului prin ordonanță de urgență și cu un text care reprezintă o traducere pe alocuri greșită și inadecvată a legislației austriece, la rândul său criticată în Austria pentru excluderea de la obligativitatea de transparență a mai multor categorii de entități, precum avocați, consultanți fiscali, freelanceri, companii care nu au lobbyiști chiar dacă fac lobby, grupuri de interese care nu au personal angajat.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Guvernul a transformat proiectul legii lobby-ului în ordonanță de urgență și pregătește aprobarea actului normativ, în forma anunțată în exclusivitate de Profit.ro la începutul lunii septembrie. Lobby-ul va fi definit în România ca acţiunea unor persoane sau grupuri, având interese variate, specifice și bine definite, prin care se urmărește influenţarea deciziilor luate la nivel politic, o activitate de lobby care va putea interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării. Vor fi însă excluse o serie de activităţi, precum cele derulate de asociaţiile nonprofit, și nu va fi aplicat partidelor și nici altor organizații. DOCUMENTUL integral

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Lobby-ul va fi definit în România ca acţiunea unor persoane sau grupuri, având interese variate, specifice și bine definite, prin care se urmărește influenţarea deciziilor luate la nivel politic, o activitate de lobby care va putea interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării, este decizia pregătită în proiectul ALDE, redactat sub supravegherea vicepreședintelui Varujan Vosganian și obținut de Profit.ro. Vor fi însă excluse o serie de activităţi, precum cele derulate de asociaţiile nonprofit, și nu va fi aplicat partidelor și nici altor organizații. DETALIILE proiectului, pentru care PSD vrea ordonanță de urgență.

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu a fost prezentat public, duminică, după 23 de ani de la moartea Seniorului. Documentul a fost găsit de reprezentanții Fundației „Corneliu Coposu”, în arhiva acesteia.