Premierul Cîțu afirmă că lucrează la un act normativ pentru limitarea atât a numărului de membri într-un consiliu de administrație (CA) de la o companie de stat, cât și a numărului de astfel de consilii din care o persoană face parte. Guvernul ar urma să limiteze și cuantumul indemnizațiilor acestor membri în CA-uri. Un proiect în acest sens, mai exact de limitare a ”sinecurilor politice”, a fost însă inițiat de colegi liberali ai prmierului și chiar a fost adoptat de Senat, dar zace în Camera Deputaților din octombrie 2019, cu puțin timp înainte de venirea la putere a PNL.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
”Este un proiect de lege la care lucrez, cu limitarea numărului de membri în consilii de administrație, limitarea numărului de consilii de administrație din care poți să faci parte și bineînțeles de indemnizații. Ne uităm la maxim 5 de membri într-un consiliu de administrație”, a declarat premierul Cîțu, întrebat dacă anunțata reformă a sporurilor acordate în sistemul public va include și indemnizațiile membrilor în CA-urile companiilor de stat.
Proiectul de lege, după cum a fost prezentat atunci de Profit.ro, a fost inițiat de patru deputați PNL și are în vedere modificarea Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu scopul eliminării sinecurilor pe care puterea le acordă membrilor săi.
Conform proiectului, o persoană fizică nu va putea exercita concomitent mai mult de un singur mandat în din consiliile de administrație ale companiilor de stat, urmând a fi redus și numărul de membri desemnați în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere de către autoritățile tutelare.
Măsura a fost adoptată în unanimitate de senatorii prezenți în plenul Senatului, într-o ședință de la începutul lunii octombrie 2019. Proiectul a fost votat de toate partidele, deși Guvernul Dăncilă, reprezentat de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, nu a susținut-o.
Este adevărat că actualul prim-ministru, fost senator și atunci, a lipsit de la votul inițiativei, dar este improbabil că s-ar fi împotrivit acesteia.
Inițiativa a fost apoi transmisă spre dezbatere Camerei Deputaților, iar termenul depunere a unui raport în vederea unui vot decizional a fost stabilit pentru 24 octombrie 2019. Între timp, la 10 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, cabinetul Orban a fost votat în Parlament la 4 noiembrie 2019, iar de atunci niciunul din partidele parlamentare nu a mai insistat pentru promovarea proiectului, care nu are în prezent decât un aviz de la o comisie de specialitate.
Opoziția ar putea interpreta acum că motivul pentru care actualii guvernanți ”au uitat” de proiect și nu l-au promovat nici după formarea unei noi majorității parlamentare rezidă chiar în prevederile propuse.
”Majoritatea întreprinderilor publice supuse în mod corect guvernanței corporatiste au înregistrat profitabilități importante, competitivitate pe piață și au reușit să realizeze planuri investiționale importante.Din păcate, în ultimii ani, Guvernul a deturnat sensul acestui act normativ, în sensul în care persoanele desemnate în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere, sunt persoane desemnate după criterii pur politice, iar structura acestor consilii este supra-dimensionată, generând povară financiară pentru regiile autonome sau companiile cu capital majoritar sau integral de stat”, arată inițiatorii.
Potrivit acestora, pe lângă indemnizații nejustificat de mari, persoanele desemnate în asemenea poziții adaugă la costurile întreprinderilor și alte costuri importante, care nu se justifică economic.
În scopul eficientizării și depolitizării structurilor de conducere ale regiilor autonome și companiilor cu capital majoritar sau integral de stat, proiectul de lege prevede reducerea cu 2 posturi a limitei prevăzute pentru numărul maxim de membri din consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere, din componenta politică de numire a acestor membri.
Totodată, o persoană fizică nu va putea exercita simultan mai mult de un singur mandat în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere, tocmai pentru a elimina risipa financiară.
”Este notoriu cum personaje politice, fără experiență profesională, ocupă concomitent mai multe mandate în aceste consilii, deși nu își pot exercita prerogativele în mod optim”, afirmă autorii proiectului.
Prin urmare, potrivit proiectului adoptat de senatori, Regia autonomă va fi administrată de un consiliu de administrație, format din 3-5 persoane, față de maximum 7 în prezent. În consecință, consiliul de administrație va cuprinde 1-3 persoane (față de 1-5, în prezent) cu experiență în administrarea sau managementul unor regii autonome sau societăți, inclusiv societăți din sectorul privat.
În cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administrație va fi format din 3-5 membri, în timp ce în cazul întreprinderilor publice care au înregistrat în ultimul exercițiu financiar o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro și au cel puțin 50 de angajați, consiliul de administrație va fi format din 5-7 membri.
În cazul societăților administrate potrivit sistemului dualist, consiliul de supraveghere va avea între 5 și 7 membri, iar directoratul între 3 și 5 membri.
Dacă guvernanții actuali doresc aplicarea acestor măsuri, având în vedere că au fost adoptate deja de Senat, cea mai rapidă cale ar fi adoptarea proiectului în Parlament, prin votul majortiății în Camera Deputaților, cu eventuale ale modificări propuse chiar de Guvern.
