Rezultatele 1 - 25 din 105 pentru "primarii"

Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.

Programul ar urma să fie implementat în perioada 2024-2030, adică începând de anul viitor, care este unul multi-electoral.

Primăriile ar putea primi derogare de la Legea finanțelor publice locale pentru a putea garanta creditele de care producătorii de energie termică în sistem centralizat din subordinea lor au nevoie pentru a face rost de banii necesari cumpărării de combustibil care să le asigure funcționarea în bune condiții la iarnă.

Primăriile ar putea căpăta statutul juridic de agenții de implementare a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE nerambursabile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Fondul necesar pentru plata indemnizației angajaților din construcții și producerea materialelor de construcții, pe perioada întreruperii activității va fi lipsit de cota de 0,5% din valoarea devizului general al lucrărilor de construcții. Măsura este prevăzută în ordonanța de urgență a Guvernului privind reducerea cheltuieilor bugetare și va lipsi fondul de o sursă importantă prin care era acoperită de indemnizația pe perioada întreruperii activității, bani care se vor duce acum la buget.

Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 14.000 de locuri de muncă în primele șase luni ale anului. 9 din 10 sunt funcții de execuție și puțin peste 800 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut aproximativ 200.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro.

Fondul necesar pentru plata indemnizației angajaților din construcții și producerea materialelor de construcții, pe perioada întreruperii activității, va fi lipsit, de anul viitor, de cota de 0,5% din valoarea devizului de construcții în cazul investițiilor realizate de autoritățile locale, primării sau consilii județene, conform unui proiect legislativ inițiat de reprezentanții actualei puteri.

ANAF ar urma să preia amenzile pe care autoritățile locale nu le pot încasa de la persoanele fizice, inclusiv prin executare silită sau muncă în folosul comunității, prevede un proiect de lege pregătit de către parlamentarii UDMR. Sumele pe care ANAF le-ar obține din executarea silită a celor care nu-și achită amenzile ar deveni venituri la bugetul de stat. UDMR argumentează această propunere prin capacitatea redusă a primăriilor de a încasa amenzile, dar și prin mobilitatea ridicată a persoanelor fizice, pe care Fiscul le poate urmări mai ușor. Astfel, amenzile în cazurile în care contravenienții nu achită amenzile, refuză munca în folosul comunității și nu au bunuri care pot fi urmărite de primărie, vor trece în administrarea ANAF în loc să rămână în portofoliul primăriilor până la eventuala prescriere.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) vrea modificarea Legii minelor, astfel încât autoritățile locale și județene să beneficieze de 80% din redevențele colectate de stat din exploatarea apelor minerale terapeutice.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, anunță că, din luna iulie, funcționarii care solicită cetățenilor copii după acte emise de instituții ale statului român sau dosar cu șină vor putea fi cercetați disciplinar.

Primăria Reșița vrea să construiască cu fonduri UE un parc fotovoltaic cu putere instalată de peste 20 MW, pe o pășune de aproape 30 de hectare din extravilanul municipiului, precum și o stație de transformare prin care centrala solară să fie conectată la sistemul energetic național (SEN).

Autorităților locale le va fi aplicată interdicția, valabilă acum doar pentru administrația centrală, de a solicita cetățenilor sau firmelor copii legalizate sau copii după acte emise de către alte instituții publice, centrale sau locale, precum și de persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică sau autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. De asmenea, nicio instituție publică nu va mai avea dreptul să solicite ”dosar cu șină” sau orice fel de dosar, conform unui proiect de lege promulgat acum de președintele Iohannis.

Guvernul a stabilit că pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, și mai puțini din bugetele locale sau cele ale asociațiilor de proprietari. Mai exact, doar 5% din banii necesari reabilitării vor putea proveni din banii autorităților locale sau ai asociațiilor de locatari, comparativ cu 40% cât este în prezent.

Autorităților locale le va fi aplicată interdicția, valabilă acum doar pentru administrația centrală, de a solicita cetățenilor sau firmelor copii legalizate sau copii după acte emise de către alte instituții publice, centrale sau locale, precum și de persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică sau autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. De asmenea, nicio instituție publică nu va mai avea dreptul să solicite ”dosar cu șină” sau orice fel de dosar, urmând să accepte copia după cartea de identite în format electronic, precum și documente în format electronic, cu semnătură electronică calificată sau avansată, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.

Guvernul suplimentează cu 150 milioane lei bugetul pe anul în curs al Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, banii urmând să fie folosiți în 2022 la decontarea a cel mult 50% din facturile de achiziții de cărbune, păcură și biomasă ale unităților administrativ-teritoriale ce dispun de sisteme centralizate de încălzire ai căror producători de energie termică funcționează cu acești combustibili.

Guvernul a decis să transfere din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția sa 726,6 milioane lei autorităților locale, pentru a asigura acestora plata salariilor, iluminatului public, salubrității, energiei termice, dar pentru proiecte de investiții precum cele din PNRR sau Programul Anghel Saligny, reiese din ordonanța de urgență adoptată în acest sens. Autoritățile locale dau vina pe lipsa resurselor necesare funcționării pe pandemia de Covid-19, criza economică și războiul din Ucraina. Cele mai mari sume le-au primit județele Hunedoara, Mehedinți, Olt, Buzău și Constanța, iar pentru București a primit bani doar primăria Sectorului 6.

Autoritățile administrației publice locale din mediul rural vor putea cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primăriei, prevede un proiect legislativ al actualei puteri.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a aprobat, marți, repartizarea către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale a celei de-a cincea tranșe, în valoare de 17.224.697,31 lei, din subvenția de compensare a costurilor legate de achiziția gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021-2022.

Primăriile din localitățile unde producătorul local de agent termic pentru încălzirea centralizată funcționează și pe păcură vor putea primi, "pe bază de cerere temeinic justificată", bani de la bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețurile de achiziție a păcurei din fiecare dintre lunile perioadei noiembrie 2021 – martie 2022 și aceleași prețuri din fiecare dintre lunile intervalului similar din urmă cu un an (noiembrie 2020 – martie 2021).

Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate luni de Executiv.

Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Aproape toate sistemele de încălzire centralizată locale din România se confruntă cu probleme financiare majore, din cauza scumpirii ample a agentului termic livrat de producătorii de profil, pe fondul majorării galopante a prețurilor la gaze naturale. Acest lucru sporește nevoia de subvenții de la bugetele locale, pentru ținerea sub control a prețurilor finale de furnizare percepute populației. Mai departe, autoritățile locale cer sume mari Guvernului de la bugetul de stat întrucât nu pot suporta din resurse proprii costurile acestor subvenții.

Primăriile din România au cheltuit peste 27 de milioane de lei prin achiziție directă pentru iluminatul festiv din acest an, potrivit datelor încărcate în sistemul electronic de achiziții publice. Comunele care au cele mai mari contracte pentru iluminatul festiv, prin achiziție directă sunt: Florești (Cluj) - circa 378.000 lei, Plugari (Iași) - 151.000 lei și Cața (Brașov) - 139.000 lei. Orașele cu cele mai mari achiziții directe pentru iluminatul festiv sunt: Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș și Mangalia.

Bucureștiul și Constanța riscă scenariul de la Timișoara, dacă Guvernul nu va aloca bani mai repede primăriilor pentru subvenția la căldură, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.