Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Banca Națională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflație pentru finele acestui an, dar o a venit cu o revizuire ascendentă pe parcursul anului 2024 de la 4,4% la 4,8%, în contextul majorărilor legiferate a unor taxe și impozite.
Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august. Prețurile au continuat să crească în general față de ultima lună a verii, însă un efect de bază substanțial a dus la încetinirea inflației anuale, în rând cu așteptările băncii centrale. Creșteri substanțiale de prețuri față de august avem la combustibili, cartofi, utilități, curent electric, chirii și transport aerian.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie la 14,5% de la 15,5% în februarie, în special pe fondul unui efect de bază. Inflația lunară rămâne ridicată. Banca centrală aștepta o scădere mai semnificativă a inflației anuale în cea mai recentă prognoză.
Rata anuală a inflației a crescut de la 15,1% în ianuarie la 15,5% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor. Inflația lunară a accelerat semnificativ.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.
Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.
Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.
Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.
Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.
Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.
Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.