Rezultatele 1 - 25 din 31 pentru "rectificare bugetara"

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Un plus de 300 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate doar din încasări estimate anul acesta din taxa pe activele băncilor a fost trecut în proiectul de rectificare bugetară publicat luni, după ce în bugetul inițial pe 2019, Guvernul nu prevăzuse, demonstrativ, niciun leu, ca să arate că urmărește doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării, nu foamea de bani.

Cei mai mulți bani vor fi tăiați de la proiecte cu fonduri UE nerambursabile, respectiv 52,6 milioane lei. Printre proiectele cu fonduri UE menționate în bugetul inițial pe anul acesta al STS se numără și modernizarea infrastructurii hardware și software a sistemului național unic pentru apeluride urgență 112, căruia i se alocaseră pentru 2019 credite bugetare de 43,7 milioane lei.

Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.

Municipalitatea Capitalei și Ministerul Finanțelor Publice au semnat recent o convenție de împrumut prin care Primăria București a contractat un credit în valoare de 462,66 milioane lei, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

Anunțata rectificare bugetară compromite lucrările de reparații din CFR și pune sub semnul întrebării plata salariilor angajaților, iar decizia reducerii bugetului Ministerului Transporturilor creează premisele unui ”cutremur în întreg ecosistemul feroviar românesc”, a avertizat, vineri, sindicatul Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV).

În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.

Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.

A doua rectificare bugetară din acest an operată de Guvernul Dăncilă prevede majorarea creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu suma totală de 69,45 milioane lei, dar și a celor ale Ministerului Public, cu peste 21 milioane lei, și ale Administrației Prezidențiale (mai mult de 7 milioane lei), potrivit proiectului de OUG de rectificare a bugetului de stat elaborat de Executiv.

Ordonanța de Urgență a Guvernului privind rectificarea bugetară a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, după ce miercuri a fost aprobată în Guvern, fapt ce a provocat nemulțumirea președintelui Klaus Iohannis, care a invocat absența avizului CSAT, transmite News.ro.

O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei va fi supusă votului consilierilor generali în ședința extraordinară care va avea loc joi, urmând să fie suplimentate bugetele de la centrul de proiecte educaționale PROEDUS cu 12 milioane de lei, și la Direcția Generală de Asistență Socială (DGASMB), cu suma de 8 milioane de lei. În schimb, va fi redus cu 40 de milioane de lei bugetul Administrației Străzilor, unde recent au avut loc proteste în rândul angajaților, iar în CGMB s-a decis ca echipamentele acestora să poată fi închiriate celorlalte instituții din subordinea municipalității oricând acestea au nevoie. Mai sunt luați bani și de la Administrația Fondului Imobiliar (AFI), respectiv 10 milioane de lei, precum și de la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), respectiv 26,6 milioane de lei.

Guvernul se va reuni astăzi, în prima ședință după trei săptămâni. Deocamdată, nu a fost anunțată ordinea de zi, însă Executivul intenționa să aproba rectificarea bugetară, pentru care încă nu a fost dat avizul CSAT.

Guvernul ia în calcul apariția de "situații excepționale" în care să fie nevoit să intre în banii din privatizări pentru a plăti unele costuri ale datoriei de stat a României și vrea să reglementeze posibilitatea legală de a apela la această sursă de finanțare prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul acesta.

Bugetul Primăriei Capitalei pe anul acesta va fi rectificat, urmând să fie alocați alți 10 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro) pentru lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) care va avea loc săptămâna viitoare. Municipalitatea va mai aloca 42 de milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice, aproape 6,3 milioane de lei pentru Administrația Clădiri Rezidențiale și Administrative, pentru construirea de locuințe sociale și tineret și peste 7,8 milioane de lei pentru Centrul Cultural Lumina, pentru diverse cheltuieli cu chiria, salariile, materialele de birotică, dar și mașini, echipamente și mijloace de transport, printre care și o mașină de spălat rufe în valoare de 7.000 de lei.

Ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova, și directorul interimar al Poștei Române, Elena Petrașcu, au discutat, astăzi, cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obținerii unei eventuale linii de finanțare de companie.

Solicitarea de dividende suplimentare din rezerve și profitul reportat, care se adaugă deciziei mai vechi de a impune acordarea de dividende de cel puțin 90% din profitul curent, contravine propriilor obiective ale Ministerului Economiei la Transgaz, exprimate în scrisoarea de așteptări a ministerului adresată în martie anul acesta Consiliului de Administrație și conducerii executive a companiei.

În ultimele zile, Ministerul Energiei a mai solicitat dividende suplimentare de la Romgaz, Conpet, Transelectrica și Transgaz. Ordonanța de rectificare a bugetului de stat pe 2017, adoptată marți de Executiv, prevede majorarea veniturilor bugetare din dividende cu circa 2,14 miliarde lei față de prevederile inițiale de 3,14 miliarde lei din Legea bugetului pe 2017, adică cu aproape 32%.

Ordonanța de Urgență care rectifică bugetul de stat din 2017 a fost aprobată astăzi de Guvern. Executivul a anunțat decizia printr-un comunicat în care omite să prezinte sumele care sunt tăiate atât de la veniturile, cât și de la cheltuielile bugetului de stat, scăderi care arată că rectificarea este una negativă, menționând doar creșterile consemnate la bugetul general consolidat, deși rectificarea bugetară nu se referă la acesta. Comunicatul evită să precizeze chiar și faptul că OUG aprobată privește "rectificarea bugetului de stat pe 2017", vorbind de "rectificare bugetară" în general.

Proiectul de rectificare a bugetului de stat, publicat vineri de MFP, prevede majorarea veniturilor bugetare din dividende cu circa 2,14 miliarde lei față de prevederile inițiale de 3,14 miliarde lei din Legea bugetului pe 2017, adică cu aproape 32%. Anul trecut, statul a încasat din dividende mai mult de 2,2 miliarde lei.

Avem o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul. “Bugetul de stat pe 2017 se diminuează la venituri cu 1.236,5 milioane de lei, la cheltuieli se diminuează cu 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majorează cu 978,8 milioane de lei”, se arată în proiectul Ordonanței de Urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe 2017, publicat târziu vineri seară de MFP.

Senatorul PNL Florin Cîțu susține că viitoarea rectificare bugetară trebuie să fie negativă, având în vedere cheltuielile peste încasări ale statului, iar o eventuală rectificare bugetară ar necesita o comisie de anchetă în Parlament și ar fi și dovada că PSD folosește instituții ale statului, precum ANAF și INS, "în interes de partid".

Guvernul a alocat Ministerului Comunicațiilor, la ultima rectificare bugetară, 75,5 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Guvernul a avizat prima rectificare bugetară din acest an, majorând atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare cu câte 3 miliarde lei, menținând deficitul general consolidat la 2,95% din PIB, dar mizând pe o creștere economică mai mare de 4,2% în loc de 4,1% și, implicit, pe un PIB mai mare de 757 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei.