Rezultatele 1 - 25 din 49 pentru "rectificare bugetara"

Rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern prevede majorarea deficitului bugetar de la 77,5 miliarde lei, ținta stabilită la început de an, la 80,15 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB stagnează la 5,8%. Guvernul a revizuit proiectul inițial de rectificare, pentru a da fonduri suplimentare autorităților locale pentru decontarea transportului elevilor +500 milioane lei, precum și 600 milioane lei pentru proiecte derulate prin programul PNDL. Printre revizuirile semnificative în minus sunt o reducere cu 300 de milioane de lei a alocării suplimentare pentru fondul de rezervă al Guvernului, de la 1 miliard de lei la 700 milioane de lei, precum și o tăiere cu 400 de milioane de lei a sumei pe care executivul a decis să o aloce suplimentar pentru decontarea concediilor de odihnă.

Guvernul a aprobat proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.

Guvernul a schimbat deja proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.

Deficitul bugetar estimat pentru anul în curs crește cu 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei, însă ca pondere în PIB se menține la nivelul de 7,13% din PIB, prevede proiectul de rectificare bugetară publicat de către Guvern. Printre ministerele care pierd sume importante sunt Agricultura, cu 2,3 miliarde de lei, și Transporturile, de unde se taie 757 milioane de lei. Bani mai mulți vor ajunge la Ministerul Muncii, inclusiv pentru subvențiile la energie electrică și gaze, 2,2 miliarde de lei în plus, la Sănătate se alocă suplimentar 2,45 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul suplimentează cu 1,3 miliarde de lei și cheltuielile cu dobânzile la datoria statului, precum și fondul de rezervă al executivului, cu 727 milioane de lei.

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.

Cel mai recent proiect de rectificare bugetară prevede unele modificări, mai reduse ca amploare, față de proiectul inițial, pus în dezbatere publică, însă printre cele mai importante este creșterea fondului de rezervă al Guvernului cu 1,895 miliarde lei, în timp ce varianta anterioară prevedea o majorare a sumei aflate la dispoziția premierului cu numai 800 de milioane de lei. Acest proiect de rectificare nu include un eventual impact al proiectului de investiții "Anghel Saligny", care ar urma să fie adoptat astăzi în ședință de Guvern. Mai mulți bani față de primul proiect primește Ministerul Transporturilor (încă 35 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (cu circa 150 de milioane de lei), Secretariatul General al Guvernului (aproximativ 8 milioane de lei în plus pentru sprijinirea cultelor), precum și Ministerul Tineretului.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a cerut prim-ministrului Cîțu, în dubla sa calitate, de premier și ministru de Finanțe, precum și ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, „să prevadă, la apropiata rectificare bugetară pentru 2021, o sumă minimă de 23 de milioane de lei, necesară unor intervenții urgente pentru salvarea monumentelor românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a anunțat, într-un comunicat, deputatul Mihai Weber, președintele Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO.

Guvernul a aprobat astăzi rectificarea bugetară, cu un deficit planificat la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele aproape 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

Rectificarea bugetară de acum prevede în principal o realocare de resurse între ministere, majorarea deficitului cu 4,53 miliarde lei, la 96 miliarde lei (9,1% din PIB), anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fiind rezultatul diminuării veniturilor cu 5,21 miliarde lei și reducerii cheltuielilor cu 683,6 milioane lei.

Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere, majorarea deficitului cu 4,53 miliarde lei, la 96 miliarde lei (9,1% din PIB), anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fiind rezultatul diminuării veniturilor cu 5,21 miliarde lei și reducerii cheltuielilor cu 683,6 milioane lei. Veniturile au fost revizuite în scădere în principal ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității prin care firmele pot amâna, fără consecințe, plata obligațiilor fiscale. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

La precedenta rectificare de anul acesta, din aprilie, SRI, STS și SPP au primit în plus suma totală de 41,238 milioane lei, în timp ce creditele bugetare ale SIE au fost diminuate modic, cu 930.000 lei.

Comisia Europeană a propus, vineri, alocarea a 75 de milioane de euro din bugetul UE pentru finanțarea operațiunilor de repatriere a cetățenilor în statele membre și pentru majorarea bugetului rezervei de echipamente medicale rescEU, constituite în contextul pandemiei de coronavirus.

Mai multe ministere pierd sume importante de bani în urma rectificării bugetare aprobate astăzi de Guvern. Potrivit proiectului de ordonanță făcut public de Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației rămâne fără circa 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne pierde 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, iar Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetar va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,4%, în principal din cauza nerealizării unor venituri.

Proiectul de ordonanță de urgență de rectificare a bugetului de stat prevede majorarea cu 25,56 milioane lei a creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, grosul majorării fiind destinat SRI.

Mai multe ministere pierd bani, printre care Ministerul Educației - 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne - 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat acum de Ministerul Finanțelor. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetare va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,3%, 44,72 miliarde de lei, în principal din cauza nerealizării unor venituri.

Senatorii li deputații PSD au reușit, marți, să majoreze, în comisiile reunite de buget și finanțe ale Parlamentului, de două ori și jumătate, de la 10 la 25 miliarde de lei, sumele care pot fi contractate din Trezorerie pentru finanțarea proiectelor din Fondul de Dezvoltare și Investiții. Reprezentantul Ministerului Finanțelor a aflat la fața locului de intenția parlamentarilor PSD și a arătat că nu poate formula un punct de vedere, având în vedere că nu cunoaște care sunt în prezent disponibilitățile Trezoreriei.

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Un plus de 300 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate doar din încasări estimate anul acesta din taxa pe activele băncilor a fost trecut în proiectul de rectificare bugetară publicat luni, după ce în bugetul inițial pe 2019, Guvernul nu prevăzuse, demonstrativ, niciun leu, ca să arate că urmărește doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării, nu foamea de bani.

Cei mai mulți bani vor fi tăiați de la proiecte cu fonduri UE nerambursabile, respectiv 52,6 milioane lei. Printre proiectele cu fonduri UE menționate în bugetul inițial pe anul acesta al STS se numără și modernizarea infrastructurii hardware și software a sistemului național unic pentru apeluride urgență 112, căruia i se alocaseră pentru 2019 credite bugetare de 43,7 milioane lei.

Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.

Municipalitatea Capitalei și Ministerul Finanțelor Publice au semnat recent o convenție de împrumut prin care Primăria București a contractat un credit în valoare de 462,66 milioane lei, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.