Cel mai mare producător de gaz autohton, Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, estimează că va plăti în 2024 un nivel al redevențelor cu 20% mai ridicat deât anul trecut, în timp ce principalul său concurent, OMV Petrom, susține că va achita un nivel similar celui din 2023, în urma majorării de către guvern a cotelor de redevențe.
Acționarii Black Sea Oil & Gas SA, grupul de investiții Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), au lansat miercuri o nouă companie axată pe dezvoltarea de centrale de biogaz, BSOG Energy SRL, confirmând astfel anunțul făcut de guvernul României în urma unei întâlniri avută recent de Bob Maguire, unul dintre șefii Carlyle International Energy Partners (CIEP) cu premierul Marcel Ciolacu.
O delegație a gigantului american de asset management Carlyle Group, condusă de Bob Maguire, șeful Carlyle International Energy Partners (CIEP), care controlează indirect Black Sea Oil&Gas (BSOG), cel mai mare concesionar și operatorul exploatării offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră românească, s-a întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu.
Banca Mondială estimează teoretic potențialul de energie eoliană offshore al României la 76 GW, din care 22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare.
Din toamna trecută au fost majorate cotele de redevență prevăzute de Legea petrolului, printr-o ordonanță de urgență a Guvernulu.i
Banca Mondială estimează teoretic potențialul de energie eoliană offshore al României la 76 GW, din care 22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare.
Banca Mondială estimează teoretic potențialul de energie eoliană offshore al României la 76 GW, din care 22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare.
Ministerul Energiei va concesiona perimetre în Marea Neagră pentru construcția de parcuri eoliene offshore și va implementa o schemă de ajutor de stat pentru ele pe baza așa-numitelor contracte pentru diferență (CfD), astfel încât, până în 2035, România să ajungă la un portofoliu de astfel de unități de producție de energie regenerabilă din vânt cu putere instalată cumulată de 3 GW.
Statul român, prin Ministerul Energiei, ar urma să concesioneze perimetre din Marea Neagră, printr-o procedură de dialog competitiv, companiilor interesate să construiască și să exploateze parcuri offshore de producție de energie electrică eoliană, contra unei redevențe de cel puțin 1,5% din valoarea veniturilor brute realizate din vânzarea energiei electrice.
Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.
Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Guvernul ia în calcul o nouă modificare a Legii petrolului și gazelor, prin care să renunțe la încasarea în bani a redevențelor, cel puțin a celor din sectorul offshore, în favoarea plății în natură, probabil pentru alimentarea consumatorilor vulnerabili și a CET-urilor, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse din domeniul energetic.
Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.
În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.