Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, concesionarii exploatării offshore de gaze naturale Midia, cea mai nouă din Marea Neagră românească, unde extracția a debutat în vara lui 2022 și care asigură circa 10% din totalul producției interne a României, au fost informați oficial de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), printr-o adresă, că din toamna trecută au fost majorate cotele de redevență prevăzute de Legea petrolului, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului din 27 octombrie 2023, după cum a relatat Profit.ro la acel moment. În replică, cele 3 companii au atacat în instanță adresa primită de la ANRM, reclamând inclusiv elemente de neconstituționalitate.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
La gaze naturale, cotele de redevență au fost majorate, prin OUG, de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, de la 7,5% la 9% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, de la 9% la 10,5% (+16,66%) pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și de la 13% la 15% (+15,38%) pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
Pe de altă parte, Guvernul a lăsat neschimbată prevederea în vigoare din Legea petrolului care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″.
La rândul său, Legea offshore prevede că ″Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023″.
″(…) în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare și, dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic, dar la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul″, a spus ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, după ședința în care Guvernul a aprobat ordonanța.
De altfel, și în comunicatul emis imediat după adoptarea OUG, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care face parte și BSOG, concesionarul majoritar și operatorul perimetrului offshore Midia, se menționa că noile cote de redevență, mai mari, se vor aplica doar acordurilor petroliere ce urmează a fi încheiate în viitor, nu și celor aflate în prezent în derulare. Individual, OMV Petrom și Romgaz, concesionarii celui mai mare perimetru offshore de gaze naturale din România, Neptun Deep, au transmis fiecare același lucru, după cum poate fi citit aici și aici.
Numai că toți cei trei producători de gaze naturale de la Midia au atacat în justiție adresa de informare primită, în februarie, de la ANRM, în procese având ca obiect ″anulare acte administrative cu caracter normativ″. Drept pârâte figurează ANRM, Ministerul Finanțelor și Guvernul.
″Prin adresa nr. 1841/06.02.2024, s-a adus la cunoștința reclamantelor că, prin art. VII din OUG nr. 91/2023 privind unele măsuri referitoare la exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului, precum și la administrarea eficientă a proprietăților statului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost modificat art. 49 din Legea petrolului nr. 238/2004, care reglementează redevențele petroliere, astfel că această adresă nu este act administrativ cu caracter normativ″, a transmis ANRM pentru Profit.ro.
Contactat la rândul său de Profit.ro, Ministerul Finanțelor a spus că i-au fost comunicate ″doar cererile de chemare în judecată și excepțiile de neconstituționalitate″, fără alte detalii și doar indicând că emitentul adresei contestate este ANRM.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) nu a transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol.
UPDATE După publicare, SGG a comunicat că cele 3 reclamante au solicitat și despăgubiri.
″(...) facem precizarea că, prin cererile de chemare în judecată se solicită, inclusiv: iii) obligarea în solidar a pârâților la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate reclamantei prin adoptarea și aplicarea art. VII din OUG nr. 91/2023, cuantificate ca sumele reprezentând valoarea estimată a diferenței între redevențele pe care subscrisa le datorează în mod legal și valoarea majorată a redevențelor stabilită prin art. VII al OUG nr.91/2023 și impusă prin Adresa nr. 1841″, se arată în răspunsul SGG pentru Profit.ro.
"Conform tuturor principiilor de drept relevante în acest caz, prevederile OUG nr. 91/2023 sunt (și pot fi) aplicabile doar acordurilor viitoare, nu și celor aflate în derulare. Mai mult decât atât, pe lângă prevederile foarte clare din Legea petrolului, titularii de acorduri petroliere offshore beneficiază suplimentar și de protecția oferită de stabilitatea din Legea offshore. În paralel cu acțiunea în justiție, care este o practică standard menită să ne protejeze drepturile, lucrăm în continuare cu ANRM pentru clarificarea situației și obținerea unui punct de vedere scris al Agenției care să confirme faptul că OUG nr. 91/2023 nu este aplicabilă în ceea ce ne privește", a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul BSOG, Mark Beacom.
BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia se judecă în continuare și cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), contestând amenzile primite de la Autoritate pentru pretinsa nerespectare a obligației legale impuse din 2022 tuturor producătorilor români de gaze, de a vinde la prețul reglementat de 150 lei/MWh (între timp redus la 120 lei/MWh) cantitățile necesare de gaze rezultate din activitatea de producție internă curentă pentru asigurarea consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică care alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației.
Contraargumentul apărării concesionarilor de la Midia este că aceștia nu mai au nicio moleculă de gaz disponibilă pentru vânzare la preț reglementat pentru casnici și CET-uri întrucât și-au vândut întreaga producție în avans, înainte de startul extracției, iar contractul aferent, încheiat cu Engie Energy Management România, a fost semnat în 2020, cu peste 2 ani înainte de intrarea în vigoare a legislației ce prevede obligația pentru nerespectarea căreia sunt acum sancționate.
