Clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților și cerută cu insistență de companiile petroliere drept condiție minimă pentru a putea lua deciziile finale de investiții, a fost reintrodusă în Legea offshore în plenul Camerei, în cadrul dezbaterilor asupra legii, și adoptată prin vot final. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
La votul final, opoziția nu a mai votat proiectul, ca urmare a reluării de către putere a votului pentru un alt proiect privind spălarea banilor. Proiectul de lege offshore va fi transmis acum spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Clauza a fost reintrodusă în lege la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, liderul grupului PSD, Daniel Suciu, a declarat că și social democrații vor susține această modificare, în condițiile consensului celorlalte partide.
”Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, inclusiv pe durata oricăror prelungiri subsecvente, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare aprezentei legi”, este varianta adoptată astăzi prin vot de plenul Camerei.
În varianta aprobată de comisiile parlamentare ale Camerei cu o zi înainte, li se garanta petroliștilor, pe toată durata derulării acordurilor petroliere, doar păstrarea neschimbată a nivelului redevențelor, nu și a regimului fiscal specific, care în cazul de față constă în impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Recent, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România, declara pentru Profit.ro că pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților aprobaseră marți prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Spre deosebire însă de situația de la dezbaterea în plen a legii din 3 octombrie, când ALDE, colegii de guvernare ai PSD, și UDMR, au votat împotrivă, forțând întoarcerea la comisii a draftului de act normativ, acum, la adoptarea noului raport al comisiilor, cele două partide au votat în favoarea raportului, cu toate că prevederile esențiale, de natură fiscală, ale proiectului de lege au rămas neschimbate.
Deputatul ALDE Varujan Vosganian a susținut în ședința comisiilor reintroducerea în lege a clauzei de stabilitate fiscală pe toată durata de derulare a acordurilor petroliere de concesiune, solicitată cu insistență de companiile petroliere, însă propunerea sa nu a fost nici măcar supusă la vot. Acum, la votul din plenul Camerei, clauza de stabilitate fiscală a fost reintrodusă în Legea offshore.
În cadrul ședinței de marți au fost aprobate puține amendamente noi față de cele de la precedenta reunire a Comisiilor. Astfel, unul dintre acestea este că banii colectați la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze offshore vor fi utilizați pentru finanțarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport al gazelor, precum și pentru alte investiții aprobate prin hotărâri de Guvern. Inițial, acești bani erau programați să meargă într-un Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat.
Potrivit unui alt amendament aprobat, s-a renunțat la prevederea potrivit căreia acordurile petroliere de concesiune se vor putea prelungi doar cu condiția îndeplinirii în totalitate de către companii a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordurile respective.
Alt amendament introduce, în legătură cu obligația impusă producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie. Autorii amendamentului au considerat, cel mai probabil, că, în absența acestei precizări, producătorii offshore și-ar fi putut îndeplini obligația și vânzând gaze cumpărate de la alți producători sau furnizori.
În lege a mai fost introdusă prevederea potrivit căreia, în ceea ce privește gazele din producția proprie vândute de producătorii offshore pe piețele centralizate, adică pe burse, vânzarea va fi făcută în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzători.
Potrivit calculelor prezentate de PSD (foto) în ședința comisiilor, în ultima variantă a proiectului legii offshore, statul român ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
În schimb, din aceleași calcule ale social democraților rezultă că, în varianta anterioară a draftului de act normativ, în care limita maximă a deductibilității investițiilor era de 60% din veniturile suplimentare care se supun supraimpozitării, statul român ar încasa doar 24% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea gazelor din Marea Neagră, adică 9,32 miliarde dolari, cu peste 4 miliarde dolari mai puțin față de ultima variantă, iar petroliștii 76%, respectiv 22,38 miliarde dolari.
Pe 2 octombrie a fost decisă majorarea semnificativă a cotelor procentuale ale impozitului pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze din Marea Neagră, stabilite în funcție de prețul de vânzare al gazelor după scumpirile substanțiale din ultimele 2 luni, generate inclusiv de dublarea prin schimbare a legislației a prețului de referință pentru calculul redevențelor datorate de producătorii de gaze din România.
Astfel, pentru prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh, cota impozitului pe veniturile suplimentare offshore ar urma să crească de la 20 la 30%, pentru prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh – de la 25 la 35%, pentru prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh – de la 30 la 40%, pentru prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh – de la 35 la 50%, pentru prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh – de la 40 la 55%, pentru prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh – de la 45 la 60%, iar pentru prețuri mai mari decât 190 lei/MWh – de la 50 la 70%.
Majorarea cotelor de impozitare a fost decisă "pentru stoparea escaladării prețurilor și crearea unor venituri suplimentare la bugetul de stat", potrivit motivării autorilor amendamentului.
De asemenea, limita maximă a deductibilității investițiilor petroliștilor în segmentul upstream nu va mai fi de 60% din veniturile suplimentare care se supun supraimpozitării, ci de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Altă prevedere nouă vizează evitarea dublei deduceri a investițiilor companiilor petroliere în explorare și producție.
"Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare. În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducere, deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată. Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri. Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit", stipulează Legea offshore.
