Compania de stat Energocom, cu care autoritățile din Republica Moldova vor să înlocuiască, potrivit Gazprom, operatorul controlat de gigantul rus, Moldovagaz, a anunțat că intenționează să achiziționeze gaze din România și/sau Ucraina, prima licitație în urma introducerii vineri a stării de urgență de către Parlamentul de la Chișinău fiind una de un milion de metri cubi cu livrare în ziua de duminică, 24 octombrie. Anunțul a fost făcut în condițiile în care Gazprom a amenințat că va sista de la 1 decembrie livrările de gaze către Republica Moldova (către Moldovagaz, de fapt) dacă aceasta nu-și achită datoriile și nu semnează un nou contract de furnizare.
Criza de gaz din Republica Moldova, care a culminat cu solicitarea de raționalizare voluntară a consumului de către Moldovagaz, divizia de peste Prut a gigantului rus de stat Gazprom și cel mai mare furnizor de gaze naturale din Republica Moldova, îi determină pe oficialii de la Chișinău să joace la două capete.
Moldovagaz, divizia de peste Prut a gigantului rus de stat Gazprom și cel mai mare furnizor de gaze naturale din Republica Moldova, a anunțat că a cerut clienților săi să își reducă consumul, cel puțin temporar.
Consumatorii români pot răsufla ușurați, cel puțin pentru o lună, Gazprom, probabil printr-una din firmele prin intermediul cărora efectuează exportul de gaze în România, rezervând aproximativ o treime din capacitatea de import din punctul de interconectare de la Negru Vodă. Cu alte cuvinte, consumatorii autohtoni măcar nu vor avea probleme cu alimentarea cu gaze în luna octombrie, chiar dacă ea va fi realizată la prețuri ridicate.
Gazprom și-a majorat de 4,44 (+344%) ori exporturile de gaze în România în primele 8 luni ale acestui an, de departe cea mai ridicată creștere înregistrată în raport cu celelalte state europene. Cum aproximativ o treime din gazele intrate în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă a fost reexportată în Ungaria, prin punctul de la Csanádpalota, rezultă că, în realitate, volumul gazelor trimise direct de gigantul rus către România a crescut “doar” de 3 ori (+196%) comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Tranzitul gazului rusesc către Ungaria prin România s-ar putea încheia curând, operatorul de transport din Bulgaria, Bulgartransgaz, anunțând că gigantul rus Gazprom s-a oferit să-i dea o mână de autor la construcția prelungirii TurkStream către Serbia.
Republica Moldova, ultima tară din regiune care folosește ruta ucraineană de tranzit, se va alimenta de la 1 octombrie cu gaze transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin, confirmând informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o lună.
România a importat în primele 4 luni ale acestui an un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al lui 2020, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.
Mutarea tranzitului gazului rusesc de pe ruta ucraineană pe nou construitul TurkStream ar mai putea face o victimă, Republica Moldova. Pentru a încerca să contracareze decizia Gazprom, autoritățile de la Chișinău au decis, potrivit ICIS, să-și micșoreze considerabil tarifele de tranzit, în speranța ca în continuare vor traversa teritoriul Republicii Moldova aproximativ 4 miliarde metri cubi/an.
România a achitat în 2020 pe gazul importat de la Gazprom cel mai ridicat preț din UE, cu aproape 60% peste media statelor europene din regiune. Principala explicație ar putea fi aceea că România, spre deosebire de celelalte state europene, nu are semnat un contract de furnizare pe termen lung cu Gazprom și importă gaze doar când producția internă nu acoperă consumul, în principal iarna.
Gazprom a mutat începând cu 1 aprilie tranzitul întregului volum de gaze exportat în România de pe ruta ucraineană pe cea bulgară, confirmând informațiile publicate în urmă cu 3 săptămâni de Profit.ro. Este posibil ca și o parte din gazul exportat de gigantul rus către Ungaria să fi fost redirecționat pe același traseu.
România importă numai gaze din Uniunea Europeană, sugerează Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE) într-un răspuns la o solicitare a Profit.ro, în pofida faptului că Gazprom tocmai a anunțat că anul trecut a exportat 962 milioane metri cubi către companiile autohtone în 2020.
Unul dintre cei mai bogați și influenți oameni de afaceri din Kazahstan, cu avere estimată de Forbes la peste jumătate de miliard de doari, implicat în industria de hidrocarburi a statului central asiatic, inclusiv în colaborarea acesteia cu gigantul rus de stat Gazprom, dar și în petrochimie, turism, fast food sau fotbal, intră pe piața românească a gazelor naturale ca asociat minoritar direct al unei companii locale de profil, relevă date analizate de Profit.ro.
Imex Oil a fost înființată în 1995 și a fost mulți ani de zile, alături de Conef din grupul rus Vimetco ce deține Alro Slatina și de WIEE, controlată de Gazprom din 2015, unul dintre cei trei mari intermediari de importatori de gaze rusești în România.
Profitul net al gigantului rus Gazprom s-a micșorat de nu mai puțin de 25 de ori în prima jumătate a acestui an ca urmare a scăderii cererii, dar și a prețurilor, în urma carantinării populației și economiilor, în special din Europa. Cu toate acestea, România a importat cu 4% mai mult gaz rusesc în aceeași perioadă ca urmare a prețului mai redus de pe piețele europene.
Livrările de gaze în Europa ale Gazprom au scăzut cu 25% în prima jumătate a acestui an, în timp ce importurile de gaze rusești în România s-au majorat cu aproximativ 4% în aceeași perioadă, în principal ca urmare a ecartului de preț dintre cel de pe piețele europene, mai ieftine, și cel de pe piața internă.
În pofida reducerii cu peste o pătrime a exporturilor de gaze în Europa în primele 2 luni ale acestui, CEO-ul Gazprom Alexei MIller i-a transmis președintelui rus că este optimist cu privire la evoluția din a doua jumătate a lui 2020.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Soarta conductelor de transport internațional al gazelor Isaccea-Negru Vodă, cel puțin 2 și 3, este în aer în urma refuzului operatorului român de transport, Transgaz, de a scoate la licitație rezervarea de capacități pentru primul trimestru al anului viitor în pofida faptului că a anunțat recent că a prelungit contractul de tranzit cu Gazprom doar până la 31 decembrie 2019.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Ungaria și-a majorat cu 17% sau 1,3 miliarde metri cubi importurile de gaze de la Gazprom în primele 9 luni și jumătate ale acestui an comparativ cu cele din întreg anul trecut, întregul volum suplimentar fiind exportat în România. Importurile din Ungaria ale României din această perioadă s-au ridicat la 1,28 miliarde metri cubi sau peste 13,5 TWh, potrivit datelor reglementatorului maghiar din domeniu.
Contractul de tranzit al gazelor rusești către statele din Balcani, rută cunoscută drept Coridorul Trans-Balcanic, dintre Transgaz și Gazprom, a fost prelungit cu 3 luni, până la finalul acestui an.
La nivelul anului 2006, 30% din consumul național total de gaze naturale, semnificat mai mare decât în prezent (peste 17 miliarde mc atunci, față de sub 12 miliarde mc acum), era asigurat de livrările gigantului rus de stat Gazprom, businessul de intermediere a acestor importuri fiind extrem de profitabil.
Compania sârbă Naftna industrija Srbije (NIS), controlată de Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a încheiat un contract cu operatorul sistemului național de transport al țițeiului și condensatului, Conpet, care are ca obiect transportul pe calea ferată până la granița cu Serbia a țițeiului extras de subsidiara românească NIS Petrol din perimetrele concesionate în vestul țării.