Republica Moldova, ultima tară din regiune care folosește ruta ucraineană de tranzit, se va alimenta de la 1 octombrie cu gaze transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, a anunțat directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin, confirmând informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o lună.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„Există TurkStream, există coridorul transbalcanic care funcționează în ambele direcții. De aceea, cu ajutorul acestui itinerar se va efectua livrarea de gaze. Este o alternativă la tranzitul ucrainean, de aceea toți consumatorii conectați la conducta transbalcanică sunt transferați de Gazprom la acest sistem de asigurare cu gaze”, a afirmat Serghei Pikin la Radio Sputnik Moldova.
În urmă cu o lună, Profit.ro anunța că România va rămâne o țară de tranzit pentru gazul rusesc, însă nu către Balcani, ca până în 2020, ci către Ungaria și, începând din această iarnă, către Republica Moldova. Vecinii moldoveni nu numai că se vor alimenta cu gaze care vor tranzita România, ci intenționează să și înmagazineze gaze în depozitele autohtone operate de Depogaz.
Directorul companiei de consultanță din Rusia, printre ai cărei clienți se află și Gazprom, vine și cu noutăți, susținând că în Republica Moldova ar putea intra nu numai gaz rusesc, ci și românesc. În plus, consideră acesta, există posibilitatea ca prețurile de import pentru moldoveni să fie mai reduse decât cele obținute pentru gazul transportat prin actuala rută ucraineană.
„Aici se pune problema formării prețurilor. România poate nu doar să-și vândă propriul său gaz extras, ci și să revândă gazul (rusesc -n.r.) pe care ea îl cumpără mai ieftin, pentru că ea consumă mai mult decât Republica Moldova și poate că există posibilitatea de a obține reduceri. Teoretic este posibil. Gazul nu are pașaport și nici cetățenie. El doar în contract poate fi atribuit unei țări. Orice ar fi, tranzitând coridorul transbacanic, gazul din Rusia poate fi amestecat pe drum cu cel extras din România”, susține expertul rus.
La finalul lunii iunie, directorul Transgaz, Ion Sterian, afirma că, până la sfârșitul lunii august-începutul unii septembrie, vor fi finalizate și stațiile de comprimare Onești și Gherăiești, menite a permite exportul de gaze în Republica Moldova și implicit înlocuirea rutei ucrainene cu cea românească.
“Suntem în discuții cu Moldovagaz. Odata cu cele 2 stații de la Onești și Gherăiești se va finaliza și gazoductul Onești-Gherăiești-Letscani care se-ntregește cu gazoductul Ungheni-Chișinău și de la 1 octombrie, între 4,5 și 6 milioane mc (pe zi, probabil - n.r.), vor merge către Republica Moldova pentru a asigura consumul de gaze pe partea de Chișinău, care este cel mai mare consumator de gaze din Republica Moldova. Avem cereri, din partea autorităților reprezentate prin Moldovatransgaz, de a depozita gaze în România. Și va fi o întâlnire, Romgaz, Transgaz, Moldovagaz și nu în ultimul rând Depogaz, pentru că, după legislația din Republica Moldova, partea de înmagazinare este 20% din consumul lor total anual și va acoperi vârfurile de consum pentru Republica Moldova”, declara Sterian.
Oficialul român sugera că gazul care va tranzita România către Republica Moldova va acoperi doar consumul de pe partea de vest a statului vecin, nu și pe cel din Transnistria.
Expertul rus crede că ruta ucraineană ar putea fi folosită în continuare pentru alimentarea cu gaz a Transnistriei. „Nu demontează nimeni ruta de transport ucraineană. Asta (mutarea tranzitului pe coridorul transbalcanic - n.r.) nu înseamnă că ruta ucraineană nu poate fi folosită, ci doar că volumul principal va fi transportat prin TurkStream, prin conducta transbalcanică. Nimic nu ne-ar împiedica să utilizăm această linie pentru Transnistria, dacă vor fi anumite impedimente în procesul de tranzitare prin Moldova”, a precizat Pikin.
Directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia crede că tranzitul prin Ucraina nu va fi suspendat complet, ci doar parțial.
„Eu cred că tranzitul prin Ucraina va fi păstrat, pentru că va exista o mare cerere. În plus, va trebui să existe înmagazinări pentru perioada în care sunt reparate alte conducte. Dacă va fi reparat Nord Stream, volumul se va mări. În plus, depozitele de gaze ale Ucrainei pot fi folosite pentru comercializarea gazelor, adică pot reacționa rapid în perioadele de cerere sporită. Trebuie să înțelegem că însăși Ucraina consumă gaz rusesc, chiar dacă el este european din punct de vedere juridic. Dar, trecând prin Ucraina, el se întoarce înapoi în regim revers”, a explicat Pikin.
Interesant este că nu numai Ungaria și Republica Moldova, ci și Ucraina a anunțat că vrea să se alimenteze cu gaz ce ar urma să tranziteze România. Spre deosebire de celelalte două state vecine, care vizează gazul rusesc din TurkStream, Ucraina speră să importe pe fostul coridor transbalcanic gaz azer via Turcia, provenit din TANAP.
Recent, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a reluat o discuție mai veche privind modul în care autoritățile bulgare și elene tratează realizarea interconectorului dintre rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care ar permite României (și implicit Ucrainei) accesul la alte surse de gaze, cele azere sau cele de gaz natural lichefiat (LNG). “Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană - n.r.), finanțat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bulgaria și Grecia (IGB-n. r.), Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, a declarat Sterian.
