Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "scadere economica"

Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.

Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.

PIB-ul Franței s-a contractat în august pentru prima dată în ultimul an și jumătate, a doua mare economie din UE alăturându-se astfel Germaniei, unde economia a scăzut pentru a doua lună la rând, potrivit unui indice puternic corelat cu evoluția PIB. Cele mai mari economii europene sunt afectate de inflația record și de creșterea incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina.

Miliardarul american Elon Musk, CEO-ul Tesla, crede că o recesiune în SUA este foarte probabilă în viitorul apropiat, potrivit Bloomberg.

Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale și de Est, scrie că Institutul Național de Statistică a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, care a depășit cu mult toate estimările analiștilor, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea. Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.

Economia Canadei a înregistrat, în 2020, cea mai slabă performanță, după ce pandemia COVID-19 a afectat întreaga țară, închizând afaceri și generând pierderea a milioane de locuri de muncă. Institutul de Statistică al Canadei anunță că Produsul Intern Brut real a scăzut cu 5,4% în 2020, cel mai puternic declin anual de când au fost înregistrate prima dată aceste cifre, în 1961, potrivit publicației Vancouver Sun.

Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.

Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.

Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.

Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.

Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.

ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.

Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.

Indicatorii privind activitatea companiilor din zona euro arată o încetinire în septembrie pe fondul scăderii sectorului serviciilor, în condițiile în care cazurile de COVID-19 sunt în creștere la nivel european.

Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.

România a înregistrat al șaselea cel mai semnificativ declin economic din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea, relevă datele publicate de Eurostat vineri.

Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.

Produsul intern brut al României s-a contractat cu 12,3% în aprilie-iunie comparativ cu ianuarie-martie, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică.

Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.

Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Industria prelucrătoare din Germania a înregistrat noi scăderi record în aprilie, pentru a doua lună consecutivă, în condițiile în care pandemia de coronavirus a redus puternic cererea de bunuri în cea mai mare economie europeană.

Economia zonei euro va scădea cu 8,7% în 2020, urmând ca, în 2021, să aibă o revenire de 5,2%, conform estimărilor revizuite ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Pandemia de coronavirus a afectat puternic regiunea Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere economică în primul trimestru, împingând majoritatea membrilor estici ai blocului comunitar înspre cea mai severă recesiune de la căderea Cortinei de fier.