Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.
Avansul produsului intern brut de 5,3% din trimestrul patru în comparație cu trimestrul trei este considerat ca “uluitor” de analistul BCR Eugen Sinca. Banca cu acționariat austriac aștepta o creștere de 0,5%, în line cu mediana estimărilor oferite de analiștii chestionați de Blomberg.
“Impactul celui de-al doilea val al pandemiei a fost aproape inexistent în ceea ce privește creșterea economică, având în vedere restricțiile mai blânde comparativ cu alte țări. Magnitudinea surprizei pozitive din trimestrul patru sugerează un factor unic de amploare în dinamica PIB, posibil impulsul fiscal de 3,3 puncte procentuale din trimestrul patru”, notează Sinca.
Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank România, crede și el că avansul “enorm” din ultima pătrime a anului 2020 are în spate evenimente nerecurente mai mari decât de obicei.
“Chiar dacă nu a beneficiat de același impuls fiscal marginal ca în alte țări din Europa Centrală și de Est, economia României a confirmat rezistența mult întărită la șocuri. Chiar dacă am fost cei mai optimiști din sondaje, creșterea din trimestrul patru a venit cu mult peste așteptările noastre”, arată Dascălu.
ING miza pe un avans de 1% în față de trimestrul trei.
Statistica nu a prezentat niciun detaliu privind sursele creșterii din ultimul trimestru al anului trecut, datele urmând să fie prezentate în martie. Dar Tătaru crede că majoritatea sectoarelor au contribuit la creștere. Vânzările retail au crescut cu 3,4% față de T3, industria cu 4,6%, în timp ce construcțiile au scăzut ușor, iar serviciile pentru populație și-au adâncit declinul. Economistul ING crede că cel mai probabil investițiile publice și consumul au accelerat, având în vedere deficitul bugetar.
BCR estimează că producția industrială manufacturieră, vânzările retail și serviciile pentru companii, inclusiv cele IT, au fost principalii catalizatori ai creșterii secvențiale din trimestrul patru, dar că ar putea exista și o contribuție pozitivă din partea agriculturii.
Pe tot anul 2019 scăderea a fost de 3,9%, față de prognoza oficială de 4,4%, cea a ING de 5,5%, a BCR de 5,2% sau a Băncii Transilvania de 4,4%. În întreg anul vânzările retail au crescut cu 2,2%, dar producția industrială a scăzut cu peste 9%, în timp ce construcțiile au avansat cu aproape 16%. Pe de altă parte, serviciile pentru populație au căzut cu circa jumătate în volum față de 2019.
“Se confirmă procesul de relansare economică în V după incidența unui șoc exogen fără precedent în ultimele decenii (cea mai severă criză sanitară mondială din ultimul secol)”, scrie Eugen Rădulescu, economist șef al Băncii Transilvania.
O creștere mai mare în final de 2020 înseamnă pentru analiști și așteptări mai mari de la startul lui 2021, ca urmare a așa-numitului efect de reportare – adică economia este așteptată să rămână în viteză.
“Perspectiva pentru 2021 se conturează cu siguranță mai bună decât înainte. Dacă ne uităm dincolo de efectele statistice, credem că există perspective bune să vedem economia la nivelul de dinaintea crizei chiar din trimestrul trei al lui 2021. Bineînțeles, multe depind de situația epidemiei și de ritmul vaccinării, care, în ultima vreme, pare că merge în direcția corectă”, arată Tătaru.
ING crește estimarea pentru 2021 de la 3,7% la 5,5% și o menține pe cea pentru 2022 la 5%.
BCR ajustează în sus estimarea de la 2,7% la 4,2%. “Forma recuperării economice din acest an este legată de progresul vaccinării și de poziția fiscală”, notează Sinca, care așteaptă o revenire a deficitului bugetar la sub 3% din PIB abia în 2024. În 2022 și 2023 economia ar urma să accelereze la o creștere de 4,5%-5%.
“O recuperare completă din criza corona ar putea avea loc până în prima parte a lui 2022, mai devreme decât era așteptat”, arată analistul BCR.
Proiectul de buget este construit cu un deficit de 7,2% din PIB, după aproape 10% în 2020, și un avans al economiei de 4,3%.
Tătaru atrage atenția că forma finală a proiectului de buget va fi de o mare importanță în a da tonul în economie și pentru a transmite un semnal agențiilor de rating că consolidarea fiscală este în linie.
