Aproape toate sistemele de încălzire centralizată locale din România se confruntă cu probleme financiare majore, din cauza scumpirii ample a agentului termic livrat de producătorii de profil, pe fondul majorării galopante a prețurilor la gaze naturale. Acest lucru sporește nevoia de subvenții de la bugetele locale, pentru ținerea sub control a prețurilor finale de furnizare percepute populației. Mai departe, autoritățile locale cer sume mari Guvernului de la bugetul de stat întrucât nu pot suporta din resurse proprii costurile acestor subvenții.
Facturile la energie termică livrată în sistem centralizat, gaze naturale, apă potabilă și canalizare, salubritate, iluminat public și transport public local de călători, care au în prezent statut legal de titluri executorii, ar putea să-și piardă această calitate, ceea ce înseamnă că executarea silită a celor cu restanțe la plată va deveni mai dificilă, nemaiputând fi demarată direct, ci doar după decizii în acest sens ale instanțelor de judecată.
Costurile totale ale proiectului de reabilitare a unei componente a sistemului public centralizat de termoficare din Capitală, la care lucrările efective au început în vara lui 2019, au crescut cu peste 50% față de estimarea inițială oficială, din cauza majorării între timp a salariului minim în sectorul construcțiilor și a scumpirii materialelor, iar legislația în vigoare obligă beneficiarul, respectiv Primăria Municipiului București, să ajusteze corespunzător prețurile din contractele de lucrări încheiate pentru acest proiect.
Compania Municipală Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București (CGMB), a primit o singură ofertă la procedura de achiziție publică lansată luna trecută, prin care vrea să închirieze capacități provizorii modulare de producție de agent termic pe gaze naturale de până la 70 MW (60 Gcal/h), pe care să le instaleze în cartierul Titan pentru întărirea siguranței alimentării zonei de nord-est a Bucureștiului.
Guvernul va da anul acesta bani primăriilor pentru ca acestea să achite restanțele operatorilor locali de termoficare centralizată față de producătorii de energie termică, iar în bugetul de stat pe 2022 vor fi prevăzute fonduri pentru subvenționarea prețului la gigacalorie plătit de consumatorii casnici, reiese din mesajele oficiale transmise vineri de autorități.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a discutat în cadrul întâlnirii pe care a avut-o sâmbătă cu premierul Nicolae Ciucă, printre altele, despre subvenția la gigacalorie și despre preluarea ELCEN de către Primăria Capitalei.
Obligativitatea respectării unei legi adoptate anul acesta în vară de către Parlament amână majorarea, altfel inevitabilă, a prețurilor locale ale energiei termice livrate populației prin sisteme centralizate de termoficare.
Prețul energiei termice livrate de către unitățile de producție ale Electrocentrale București (ELCEN) către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, a fost majorat cu 60% de la 1 noiembrie, de la circa 206 lei/MWh plus TVA la 329,41 lei/MWh plus TVA, potrivit deciziei în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Scumpiri similare au fost aprobate aproape în întreaga țară.
"Suntem pregătiți pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă, pentru a avea la dispoziție toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea", a declarat ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.
Prețul final al gigacaloriei în sistemul centralizat de termoficare din Capitală operat de Compania Municipală Termoenergetica "nu mai este în concordanță cu realitatea", în condițiile "creșterii explozive a prețului gazelor naturale", spune șeful companiei, Claudiu Crețu.
Scopul închirierii de capacități modulare de producție de energie termică este compensarea pierderile mari din rețeaua de transport și distribuție a Termoenergetica, precum și a distanței mari dintre CET Sud și nord-estul Bucureștiului, care afectează continuitatea și calitatea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din această zonă.
Ministerul Energiei vrea să secretizeze în premieră documentul conținând analiza estimativă și măsurile privind funcționarea Sistemului electroenergetic național (SEN) în perioada noiembrie 2020-martie 2021, inclus ca anexă într-un proiect de hotărâre de Guvern care se adoptă înaintea fiecărei ierni, de aprobare a măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a SEN și de realizare a stocurilor de siguranță ale SEN în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada menționată.
Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a declarat luni la Parlament că, din punctul său de vedere, nu se pune problema renunțării la subvențiile pe care primăriile le acordă operatorilor de termoficare centralizată din bugetele locale, pentru că aceste subvenții sunt menite să acopere pierderile tehnologice din rețele, nefiind normal ca cetățenii să suporte aceste pierderi pe facturi.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată căldurii și apei calde livrate de sistemele centralizate de termoficare consumatorilor casnici urmează să scadă de la 19% în prezent la 5% din 13 ianuarie anul viitor, potrivit unei modificări legislative adoptate de Parlament la finalul lunii iunie.
Autoritățile iau în calcul 2 posibile variante de termen de intrare în vigoare a Legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, 1 noiembrie 2021 sau 1 ianuarie 2022, o decizie în acest sens putând fi luată chiar astăzi, în ședința comună a Comisiilor de Industrii, Politică Economică și Muncă ale Camerei Deputaților, sesizate pe fond pentru întocmirea raportului asupra proiectului.
Scumpirea galopantă a certificatelor CO2 este o problemă tot mai mare pentru companiile energetice românești, Guvernul fiind nevoit să acorde în acest scop un ajutor de stat masiv Complexului Energetic Oltenia, de peste 241 milioane euro.
Costurile estimate ale proiectului major al Primăriei Capitalei, de reabilitare a peste 200 de kilometri de conducte de transport al agentului termic operate de Termoenergetica, urmașa falimentarei RADET, proiect pentru care municipalitatea se pregătește să solicite fonduri UE, au fost majorate cu peste 33%, de la 994,3 milioane lei la 1,32 miliarde lei (fără TVA, 1,57 miliarde lei cu tot cu TVA), în primul rând ca urmare a majorării salariului minim în industria de construcții prin celebra OUG nr. 114/2018, care a sporit costurile de personal ale contractorilor, se arată într-un document al Primăriei.
Cu cât prețul plătit de RADET pe agentul termic livrat de ELCEN este mai mare, cu atât crește necesarul de subvenții de la bugetul local al Capitalei pentru Regie, câtă vreme nu se dorește scumpirea gigacaloriei plătite de populație.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Profit.ro a scris pe 6 decembrie, citând un document oficial, că CGMB ar putea supune la vot în curând o propunere a RADET de majorare a prețului la energie termică pe care consumatorii bucureșteni îl plătesc efectiv pe facturile lor lunare de căldură și apă caldă. Sursa citată releva că, încă din octombrie, RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
Debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. În plus, TVA pe căldura și apa caldă livrate populației prin sisteme centralizate scade de la 19% la 5%. În paralel, sunt reluate idei împotriva proprietarilor de apartamente cu centrale termice individuale în principal pentru a proteja RADET, aflat în insolvență de 2 ani.
În plus, planul de reorganizare a ELCEN conține mai multe măsuri care prezintă riscul de a fi declarate elemente de ajutor de stat ilegal, cum ar fi chiar asumarea de către Primărie a plății creanței ELCEN asupra RADET sau transferul contra cost al activelor și operațiunilor ELCEN către Compania Municipală Energetica.
Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția se acordă pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.