Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Ministerul Energiei a semnat noi contracte de acordare de subvenții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de aproape 8 milioane euro, pentru un număr de 15 proiecte de centrale fotovoltaice, cu putere instalată însumată de aproape 24 MW.
Premierul Marcel Ciolacu susține că nu este implicat, în nici un fel, în afacerea cu parcuri fotovoltaice a nepotului său Mihai Cristian. ”M-a întrebat când s-a apucat. Nu este nimic ilegal, i-am spus că nu are de ce să se ferească sau să păcălească făcând pe numele altuia”, a declarat Ciolacu pentru G4Media.ro. La rândul său, Mihai Cristian a transmis despre unchiul său că ”Nu a fost implicat și nu are nicio legătura cu acest proiect.”
Ministerul Energiei a semnat vineri 10 contracte de acordare de finanțări nerambursabile PNRR pentru construirea de capacități noi de producție de energie regenerabilă. Alte 2 vor fi semnate săptămâna viitoare. Cele 12 contracte sunt în valoare totală de 87,52 milioane lei, iar proiectele finanțate însumează un necesar investițional de 791,75 milioane lei.
Pe lista cu finanțări PNRR aprobate, analizată de Profit.ro, mai apare o firmă la care un fost europarlamentar PDL are 23% din capital, precum și 2 societăți la care soția unui membru PNL de Consiliu Județean deține câte 50%.
Ministerul Energiei a lansat o nouă subvenție destinată construirii de capacități de producție de energie regenerabilă, finanțată nerambursabil prin intermediul Fondului de Modernizare al UE și de care vor putea beneficia primăriile, unitățile militare, instituțiile publice, federațiile sportive, bisericile, universitățile și institutele de cercetare.
Creșterea producției de energie regenerabilă, și nu subvențiile, reprezintă cheia pentru scăderea prețului electricității pentru sectoarele industriale mari consumatoare de energie din Germania, a afirmat cancelarul Olaf Scholz, transmite Reuters.
Guvernul a adoptat o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Guvernul a adoptat o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Guvernul pregătește o nouă schemă de ajutor de stat, pentru eficientizarea energetică a companiilor din România, inclusiv prin construirea de către acestea de centrale de producție de energie regenerabilă proprii, bugetul total al schemei urmând să depășească 410 milioane euro.
Compania de producție de energie regenerabilă Enel Green Power a fost singura divizie românească a Enel care a terminat pe plus primul trimestru al anului, cu un profit de 57 milioane euro.
Ministerul Energiei a lansat în consultare publică două scheme de ajutor de stat incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și ghidurile de finanțare aferente acestora, care prevăd acordarea de sprijin în valoare totală de 598 milioane euro pentru construirea de parcuri eoliene și solare noi, cu sau fără instalații de stocare a energiei, selecția proiectelor care vor fi finanțate urmând să se facă prin proceduri de ofertare concurențială.
Emergy AS, dezvoltator norvegian de unități de producție de energie regenerabilă cu operațiuni în China și Ucraina și cu planuri de extindere în întreg sud-estul Europei, a preluat patru subsidiare românești ale Siemens Gamesa, compania-gigant cu venituri anuale de peste 9 miliarde euro creată în 2017 prin fuziunea dintre spaniolii de la Gamesa Corporacion Technologica și germanii de la Siemens Wind Power, inclusiv 3 proiecte locale de parcuri eoliene cu putere instalată totală de 360 MW.
Angajamentul european al României de a-și majora cu 3.000 MW până la jumătatea lui 2026 puterea instalată în centrale de producție de energie regenerabilă eoliană și fotovoltaică, prins și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), coroborat cu multitudinea de scheme de sprijin financiar pregătite de autorități în acest scop, au ascuțit lupta pentru terenuri propice investițiilor în parcuri solare și de vânt, care ajunge uneori să se poarte și în sălile de judecată.
"I-am adus pe investitori în țară, după care i-am înșelat. Dacă vrem ca străinii să investească, n-ar trebui să-I tratăm în felul ăsta!"
Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Compania daneză de energie regenerabilă European Energy AS (EE), care a anunțat oficial luna trecută că și-a deschis o filială în România, a preluat firma locală dezvoltatoare a unuia dintre cele mai vechi proiecte de parcuri eoliene românești, pentru care primele teste profesioniste de vânt au fost efectuate în urmă cu 13 ani.
Operatorul de transport al sistemului energetic național, compania de stat Transelectrica, va avea obligația de a publica periodic pe pagina sa de internet, inițial cu frecvență lunară, după care bilunară, săptămânală și în cele din urmă zilnică, informații cu privire la capacitatea disponibilă din rețelele de transport și distribuție a energiei din România pentru instalarea de noi unități de producție de electricitate, fără lucrări suplimentare de întărire a rețelelor și menținându-se totodată siguranța în alimentare a consumatorilor.
Senatul a adoptat luni un proiect legislativ inițiat de PSD și prin care este stabilită reducerea cotei standard de 19% a TVA la cota redusă de 5% pentru lemnul pentru foc destinat încălzirii populației.
Potrivit datelor oficiale, în prezent, circa jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu sobe alimentate cu lemne, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural.
În toate aceste dispute, companiile care cer despăgubiri au invocat nerespectarea de către România a așa-numitului Tratat privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis foarte recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară.
Omul de afaceri este în topul celor mai bogați francezi. Proiectele au fost scoase la vânzare încă din 2019.