Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a confirmat informațiile Profit.ro privind demersul de a cere Comisiei Europene clarificări asupra regulamentului transpus de către autoritățile române în legislația națională privind taxa de solidaritate, precizând că, în câteva zile, România va primi răspuns dacă taxa în energie va fi aplicată și OMV Petrom.
Romgaz, cel mai important producător de gaze din România, anunță că va achita taxa de solidaritate, de 60% pe "profiturile excepționale" din 2022, și estimează că va achita statului român peste 900 de milioane de lei.
Clarificările care vor fi transmise de Comisia Europeană vor fi decisive.
Acțiunile OMV Petrom și Romgaz scad pe Bursa București cu circa 4%, într-un context în care Guvernul se pregătește să aplice Regulamentul recent adoptat la nivelul UE privind o intervenție de urgență în prețurile ridicate la energie, inclusiv cu taxa de solidaritate.
Regulamentul recent adoptat la nivelul UE, din luna octombrie, privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie urmează să fie preluat în perioada imediată și de România, proiectul de ordonanță de urgență privind aplicarea Regulamentului fiind deja redactat de către Guvern.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
După pandemie și după războiul din Ucraina, atât Guvernul, cât și mediul de afaceri local și-au dat seama că formula actuală de colectare a taxelor și impozitelor nu este optimă, afirmă, la PROFIT NEWS TV, Alex Milcev, Head of Tax and Law EY România. Astfel că, statul va trebui să ajungă la un procent de colectare a taxelor și impozitelor mai mare de 27-28% din PIB, cât este în prezent.
Introducerea de la 1 septembrie a “taxei de solidaritate” în România a avut într-o singură lună un impact negativ asupra rezultatelor OMV de 120 milioane de euro pe segmentul rafinare și marketing și de 110 milioane de euro pe cel de explorare și producție, a anunțat Alfred Stern, șeful principalului acționar al companiei, grupul austriac OMV. Totodată, conformarea voluntară a OMV Petrom în ceea ce privește reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților, prelungită până la finalul anului, a afectat negativ rezultatele companiei românești, potrivit CEO-ului Christina Verchere, cu 50 de milioane de euro în trimestrul al treilea.
Vicepreședintele PSD Mihai Tudose a anunțat câteva din măsurile reglementate prin noua ordonanță care va reglementa piața energiei și care va fi adoptată de Guvern până la 1 septembrie. El a precizat actul normativ introduce o taxă de solidaritate pe care o vor plăti companiile din domeniul energiei, iar toate companiile din sistem vor plăti o taxă pe profit, care va ajuta statul să acopere cheltuielile de compensare a facturilor.
Președintele Iohannis a declarat că susține păstrarea cotei unice și că este împotriva taxei de solidaritate, care nu i se pare corectă ca principiu. Șeful statului a arătat că în lipsa digitalizării administrației, cota unică nu poate fi schimbată din considerente practice.
Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Coaliția a renunțat la discuțiile referitoare la taxa de solidaritate, susținută de PSD și UDMR, dar căreia i s-a opus PNL, au declarat, la o întâlnire cu presa, liderii principalelor partide din coliția de guvernare, Nicolae Ciucă, președinte al PNL și premier, și Marcel Ciolacu, președintele PSD. Decizia a fost anunțată după o ședința de astăzi a liderilor coaliției de guvernare.
Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.
LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.
Profit.ro a anunțat în decembrie că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, despre dorința PSD de a impozita marile companii, că ”trebuie să găsim mecanisme prin care să obținem ceva, noi, ca stat, din marile profituri și marile vânzări făcute de multinaționale”. Deputatul a mai arătat că este aproape imposibil să fie adoptat bugetul pe 2022 până la finalul acestui an, în Parlament.
Bugetul pentru 2022 va fi construit fãrã noi taxe, iar orice modificare a regimului fiscal va fi fãcutã în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul de afaceri, a anunțat, în această seară, ministrul Finanțelor, în urma unei prime întâlniri cu oamenii de afaceri, după mai multe zile în care spectrul introducerii unei taxe de solidaritate a inflamat discuțiile din spațiul public.
Constructorii de automobile din România, care reprezintă unele dintre cele mai mari companii din România, din punct de vedere al cifrei de afaceri și al numărului de angajați, au transmis, prin intermediul asociației ACAROM o poziție fermă împotriva taxei de solidaritate pe care guvernul o discută în aceste zile.
PSD insistă pentru introducerea unei “taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri care să se aplice firmelor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro. UDMR este de acord cu măsura, președintele PNL declară că se opune.
Vicepremierul Kelemen Hunor - Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea!
Consiliul Investitorilor Straini (FIC) își exprimă la rândul său îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidarite, arătând că este o axiomă faptul că, în perioade de criză, nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.