Taxe și Consultanță

Statul ar urma să încaseze suplimentar 1,3 - 1,5 miliarde de lei din majorarea fiscalității pentru jocurile de noroc, față de cele 5 miliarde de lei colectate anul trecut din taxe specifice în domeniu, susțin surse politice citate de agenția Agerpres.

Guvernul își angajează astăzi răspunderea în Parlament pe proiectul de lege cu măsuri fiscal-bugetare care prevede creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, scopul fiind de a stabiliza finanțele statului. Printre măsurile importante sunt creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, măsuri dure în ce privește asigurarea de sănătate unde milioane de români coasigurați până acum sau asigurați din oficiu, vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor și altele.

Proiectul legii cu măsuri bugetare adoptat de Guvern vineri și trimis în Parlament conține încă la TVA unele prevederi care par să fie mai degrabă erori decât acțiuni coerente, atrage atenția consultantul fiscal Mariana Vizoli. Astfel, s-ar ajunge în situația în care materii prime cum sunt plantele și semințele să aibă TVA de 21%, iar produsele alimentare finite TVA redusă de 11%, ceea ce ar complica procesul de rambursare de TVA.

Acciza pentru vin (vinul liniștit) va fi de numai 10 lei pe hectolitru (100 de litri) în acest an și de 11 lei în 2026, potrivit unei modificări aduse de Guvern, în ședința de vineri, proiectului de lege cu măsuri fiscal-bugetare, pe care Executivul urmează să își asume răspunderea în Parlament.

Hrana pentru animale va fi taxată cu TVA la noua cotă redusă, de 11%, a decis Guvernul în ședința de vineri în care a aprobat proiectul cu măsuri bugetare pe care l-a trimis în Parlament pentru procedura de angajare a răspunderii.

Blocul Național Sindical a elaborat mai multe amendamente la pachetul de măsuri fiscale, care au fost transmise tuturor partidelor politice pentru a fi introduse în Legea pe care Guvernul Ilie Bolojan își va asuma luni răspunderea în Parlament. Sindicaliștii propun ca subvenția să se acorde partidelor numai în anii în care România se încadrează în țintele de deficit bugetar, iar suma forfetară pentru deputați și senatori să fie redusă la jumătate, în condițiile în care, spun sindicaliștii, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual, fără ca sistemul actual să permită un control riguros asupra modului în care banii publici sunt utilizați.

Sporul salarial acordat angajaților din sectorul public care lucrează cu fonduri europene va fi tăiat de la maxim 50% la maxim 40% și nu va fi acordat dup ce este depășit termenul de implementare al proiectelor, prevede proiectul de lege cu măsuri bugetare adoptat vineri de către Guvern.

Noua cotă de TVA redusă, de 11%, se va aplica nu doar pentru alimentele finite, ci și pentru materii prime necesare industriei alimentare, "animale și păsări vii din specii domestice", potrivit unor modificări aduse de către Guvern, în ședința de ieri, proiectului de lege cu măsuri bugetare.

Vicepremierul Tanczos Barna este de părere că, în urma măsurilor fiscale adoptate de Guvern, leul „se va stabiliza”, iar riscul majorării dobânzilor pe care România le plătește dacă se împrumută pe piețele internaționale va dispărea.

Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească de la 3% în prezent la 4%, a stabilit Guvernul în proiectul de lege cu măsuri bugetare pe care l-a aprobat și pentru care urmează să își angajeze răspunderea în Parlament. Proiectul de lege publicat joi prevedea o majorare la 10% a impozitului.

Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor publice și viceprim-ministru în actualul Executiv este de părere că nivelul de 7,5% ar reprezenta, atât pentru România, cât și în fața Comisiei Europene, „un deficit rezonabil” pentru finalul acestui an. Tanczos susține că, într-o perioadă în care la nivel european investițiile private au încetinit, statul nu poate renunța la a face investiții, însă acestea trebuie prioritizate, iar companiile care execută lucrări în contract cu autoritățile publice trebuie să primească plata aferentă facturilor pentru lucrările realizate.

Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniștri ai guvernului Bolojan afirmă, întrebat cine e responsabil pentru deficitul bugetar foarte mare, că vinovați pentru deficitul de 9,3% sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiții în plus”. Fostul ministru al Finanțelor Publice susține că vede unde s-au dus banii, împrumutați de România, el dând ca exemple majorarea pensiilor și a veniturilor bugetarilor și investițiile care s-au făcut, însă remarcă faptul că toate aceste cheltuieli au fost nesustenabile și din acest motiv România a ajuns să ia credite foarte scumpe.

Persoanele care vor să se asigure opțional în sistemul public de sănătate, prin depunerea unei declarații și plata contribuției de sănătate (CASS) calculată la nivelul a 6 salarii minime pe economie, 2.430 de lei în prezent, vor trebui să achite 25%, adică ușor peste 600 de lei, la momentul la care depun declarația prin care își exercită opțiunea, a stabilit Guvernul la aprobarea proiectului de lege cu măsuri bugetare pe care îl trimite în Parlament.

Băncile care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România vor plăti în continuare un impozit suplimentar de 2%, potrivit formei adoptate de către Guvern a proiectului de lege cu măsuri de ajustare bugetară. Pentru restul instituțiilor de credit, cota de impozit suplimentar este prevăzută să crească la 4% începând cu 1 iulie 2025.

Persoanele care se grăbesc să încheie până la final de iulie un antecontract cu scopul de a se asigura că mai pot beneficia la cumpărarea unei locuințe de cota redusă de TVA de 9%, înainte ca această posibilitate să dispară de la 1 august, trebuie să îndeplinească o nouă condiție, dură, introdusă de Guvernul Bolojan în proiectul de lege adoptat în ședința de Guvern.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că ANAF-ul trebuie să înceapă să-și facă treaba, pentru că nu se poate să nu răspundă la absolut nimic, el arătând că este nevoie și de o regândire a modului în care se fac controalele.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, depre încasările la buget, că ANAF-ul trebuie să-și facă datoria și că vor modifica legislația legată de legea insolvenței, de executările silite pentru a putea executa mai repede, el precizând că este anormal să ai la o adresă zeci de sedii de companii fictive, cu miliarde de lei restanțe la TVA.