Printre opțiunile prezentate în raportul OCDE sunt eliminarea (sau majorarea semnifiativă) a plafonului la care activitățile independente plătesc contribuții la pensie și salariu, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru activități de consultanță și profesii liberale, impozitre mai mari la venituri din dobânzi, chirii și câștiguri de capital, eliminarea cotei reduse de TVA la hoteluri și restaurante, dar și creșterea intervalului de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe locuințe.
Raportul OCDE precizează că prezintă opțiuni pentru creșterea veniturilor guvernamentale, "într-un mod prudent, printr-o administrare fiscală mai eficientă și reforme care sporesc veniturile fiscale, reducând în același timp la minimum distorsiunile și sporind echitatea".
Propuneri importante de schimbări fiscale
- plafonul la care se achită pentru venituri din activități independente contribuții (pensie și sănătate) ar trebui eliminat sau majorat semnificativ mai mult, cel puțin pentru contribuțiile la sănătate.
- majorarea impozitelor pe venituril din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%.
- creșterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiții la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câștiguri de capital, chirii, dobânzi, redevențe).
- la microîntreprinderi, autoritățile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanța și profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporționat de sistem datorită marjelor ridicate, consideră OCDE.
- impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat.
- banda de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe proprietăți rezidențiale ar putea fi majorată progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE. Mai mult, concesiile și scutirile fiscale ar trebui să fie limitate și mai bine direcționate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizații specifice de utilitate publică.
- eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri și restaurante. Trecerea la cota standard de TVA, de 21%, a articolelor consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant și cateringul, cazarea la hotel și cultura, este o opțiune bună pentru creșterea veniturilor.
"Este necesară o strategie fiscală credibilă și bine concepută pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Pentru a plasa datoria pe o traiectorie sustenabilă, România va trebui să identifice măsuri suplimentare pentru a susține consolidarea bugetară după 2026. Traiectoria prudentă în cadrul regulilor fiscale reflectă angajamentul României în cadrul planului fiscal național multianual în contextul supravegherii fiscale de către UE, care vizează un excedent al soldului structural primar de 1,7% din PIB până în 2031. Aceasta implică o ajustare bugetară structurală suplimentară de aproximativ 4,25% din PIB față de traiectoria actuală, pe baza previziunilor OCDE pentru 2027. O astfel de ajustare ar reduce într-o oarecare măsură raportul datorie publică/PIB pe termen mediu și lung, care ar ajunge la aproximativ 55% (după criterii Maastricht) până în 2060", se arată în raportul OCDE.
Recomandări pentru finanțele publice
- Dincolo de implementarea deplină a măsurilor de consolidare bugetară adoptate recent, să continue restricționarea cheltuielilor și să se extindă bazele de impozitare pe termen mediu pentru a se îndeplini angajamentele fiscale.
- Prioritizarea cheltuielilor publice esențiale și sporirea eficienței programelor de cheltuieli guvernamentale existente.
- Consolidarea bugetării bazate pe performanță și a analizelor cheltuielilor și integrarea lor sistematică în procesul bugetar.
- Consolidarea planificării și controlului investițiilor guvernamentale printr-o supraveghere îmbunătățită, prioritizarea proiectelor și coordonare între instituții.
- Accelerarea absorbției fondurilor UE, în special a fondurilor PNRR, prin acordarea de prioritate proiectelor de investiții mari și mature pentru a susține investițiile publice.
- Consolidarea controlului asupra fondurilor salariale din sectorul public, în special prin adoptarea unei formule transparente și prudente din punct de vedere fiscal pentru creșterile salariale.
- Consolidarea colectării impozitelor prin digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, prin îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a impozitelor bazate pe riscuri și prin consolidarea capacității personalului de a efectua audituri bazate pe riscuri.
- Alinierea ratelor contribuțiilor sociale ale persoanelor cu activități independente cu cele ale lucrătorilor angajați, prin creșterea plafoanelor de contribuții pentru activități independente. Tratamentul diferit al contribuțiilor sociale între activități inependente și angajați încurajează arbitrajul fiscal și mascarea de venituri ca provenind din activități independente.
- Extinderea bazei TVA printr-o utilizare mai uniformă a cotei standard de impozitare pentru bunurile și serviciile neesențiale. Mai multe bunuri și servicii neesențiale, cum ar fi restaurantele și hotelurile, continuă să beneficieze de cote reduse de TVA.
- Creșterea treptată a veniturilor din impozitele recurente pe proprietățile imobiliare prin bazarea impozitării pe valoarea de piață și prin creșterea cotelor de impozitare. Limitarea scutirii de la impozitul pe câștigurile de capital la vânzările unei reședințe principale.
- Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, gazele naturale și încălzirea centralizată, și creșterea ratele accizelor. Eliminarea treptată a plafonării prețurilor la energie la gaze.
- Asigurarea de resurse adecvate pentru desfășurarea activității Consiliului Fiscal.
Noi reforme fiscale considerate prioritare
"Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a îmbunătăți eficiența și echitatea sistemului fiscal, precum și pentru a genera mai multe venituri fiscale. Înainte de introducerea noilor măsuri de creștere a veniturilor în iulie și septembrie 2025, veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile sociale) se ridicau la 27,9% din PIB, sub media OCDE de 34,1% și media țărilor din Europa Centrală și de Est de 35,8% în 2024. Noile măsuri reduc mai multe scutiri de impozite și regimuri speciale, distorsionante și costisitoare din punct de vedere fiscal, identificate în studiile anterioare, generând totodată resurse suplimentare de venituri – inclusiv prin creșterea TVA-ului – care sunt extrem de necesare în situația bugetară actuală.
Cu toate acestea, se pot face mai multe pentru a remedia ineficiențele rămase, majorând în același timp impozite care sunt relativ mai puțin distorsionante. Conformarea fiscală slabă și informalitatea pe scară largă continuă să reducă baza impozabilă, plasând România cu cel mai mare decalaj de conformitate cu TVA-ul din UE (29,5% în 2024) și cu venituri nedeclarate sau subdeclarate pe scară largă. Sarcina fiscală relativ mare aplicată persoanelor cu venituri mici descurajează ocuparea forței de muncă în sectorul formal, iar impozitul unic pe venit și contribuțiile sociale uniforme nu contribuie prea mult la reducerea inegalității veniturilor.
Veniturile din impozitul pe venit și contribuțiile sociale uniforme combinate sunt relativ mici, ceea ce reflectă parțial și o impozitare scăzută a veniturilor din capital. Mai mult, impozitele recurente pe proprietate – printre cele mai puțin dăunătoare creșterii economice – rămân subutilizate, în timp ce taxele de mediu sunt slăbite de scutirile extinse pentru combustibili și de impozitarea relativ scăzută a combustibililor fosili", arată OCDE.
Contribuțiile sociale ale activităților independente ar trebui armonizate cu cele ale salariaților
Cotele de impozitare efective rămân mult mai mici pentru persoanele cu venituri din activități independente, în special pentru venituri mai mari, din cauza discrepanțelor în ceea ce privește contribuțiile sociale dintre angajați și activitățile independente. Tratamentul contribuțiilor sociale ar trebui armonizat între tipurile de angajare, deoarece diferențele creează inechități, posibilități de arbitraj fiscal, reducând în același timp veniturile guvernamentale se arată în raport.
Angajații plătesc contribuții sociale integral pentru veniturile lor reale, în timp ce persoanele cu venituri din activități independente plătesc plafonat. Deși plafonul a fost majorat în septembrie 2025, acesta ar trebui eliminat sau majorat semnificativ mai mult, cel puțin pentru contribuțiile la sănătate. Acest lucru favorizează activitățile independente în sectoare cu înaltă calificare, cum ar fi profesiile liberale și consultanța. În România, activitățile independente fictive ca pondere în totalul ocupării forței de muncă se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE.
Impozitele relativ scăzute pe venitul din capital contribuie la veniturile scăzute ale României din impozitul pe venitul persoanelor fizice și limitează capacitatea redistributivă a sistemului fiscal, deoarece venitul din capital este obținut predominant de grupurile cu venituri mai mari.
Pentru persoanele cu venituri mari, o sară de impozitare (și contribuții) ridicată asupra salariilor poate încuraja desfășurarea activității sub alte forme (decât salariul, n.r.) pentru a-și reduce povara fiscală. Prin urmare, în reformarea sistemului de impozitare a venitului din muncă, va fi necesară atenție la calibrarea ratelor efective de impozitare a veniturilor din muncă pentru cei cu venituri mari, din toate sursele de venit, din capital și muncă.
Majorarea impozitelor din chirii, dobânzi, redevențe și tranzacții cu proprități imobiliare
Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% în ianuarie 2026 este un pas binevenit, care crește progresivitatea sistemului general de impozitare a venitului. Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitarea veniturilor din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%, ceea ce restrânge baza de impozitare, potrivit OCDE.
Pentru a îmbunătăți neutralitatea impozitării diferitelor forme de venituri din capital, România ar putea lua în considerare creșterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiții la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câștiguri de capital, chirii, dobânzi, redevențe).
Ar trebui introdus impozitul pe câștigurile de capital pentru proprietățile rezidențiale, în timp ce reședințele principale ar putea rămâne scutite. Acest lucru s-ar putea face prin aplicarea acestuia numai proprietăților achiziționate după reformă, astfel încât să se evite o reevaluare a tuturor proprietăților.
Microîntreprinderi - ar trebui excluse sectoarele foarte profitabile, cum sunt consultanța și profesiile liberale
Cota impozitului pe profitdin România, de 16%, este printre cele mai scăzute din OCDE, dar în general în linie cu alte țări din Europa Centrală și de Est. România încasează printre cele mai mici venituri din impozit pe profit din OCDE ca procent din PIB. Neconformarea este ridicată, în timp ce numeroase concesii fiscale pentru societăți restrâng și mai mult baza de impozitare. Aceste concesii ar trebui reevaluate periodic pentru a asigura eficiența din punct de vedere al costurilor și, eventual, raționalizate.
România a redus considerabil domeniul de aplicare al regimului său pentru microîntreprinderi. Începând cu ianuarie 2026, România a introdus o cotă unică de 1%. Pragul de eligibilitate anterior - 1 milion euro până în 2022 - era excesiv de ridicat, acoperind aproximativ 96% dintre firme în 2020 și încurajând firmele să rămână mici, să se împartă în mai multe entități și să declare cifra de afaceri mai mică.
Pragul a coborât la 250.000 euro în 2025 și la 100.000 euro în 2026, totuși peste limita de înregistrare în scopuri de TVA (aproximativ 78.000 euro la sfârșitul anului 2025). Acest lucru reduce oportunitățile de arbitraj și extinde baza de impozitare la categoria impozit pe profit. Cu toate acestea, există încă o oarecare marjă de arbitraj între regimul TVA și regimul microîntreprinderilor, care ar putea fi eliminată prin armonizarea celor două praguri.
Ca pas următor, autoritățile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanța și profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporționat de sistem datorită marjelor, consideră OCDE.
Regimul revizuit al microîntreprinderilor ar trebui monitorizat îndeaproape pentru a detecta efectele neintenționate și pentru a asigura o tranziție lină către sistemul standard de impozit pe venit. Trecerea mai multor firme la sistemul obișnuit de impozit pe profit ar putea chiar să contribuie la reducerea neconformării, deoarece impozitul pe venit descuraja anterior formalizarea achizițiilor de către firme, deoarece contribuabilului nu i se permitea să deducă costurile reale din baza sa de profit.
Impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat. Deși taxele pe cifra de afaceri sunt ușor de administrat și pot sprijini veniturile guvernamentale, taxele sectoriale sunt arbitrare și riscă să distorsioneze investițiile și inovarea, în special pentru firmele cu marjă redusă și care utilizează intens resurse.
Taxarea locuințelor - Banda de impozitare actuală de 0,08-0,2% ar putea fi majorată treptat
Raportul OCDE apreciază pozitiv creștetrea veniturilor din impozitele pe locuințe și alte proprietăți imobiliare, prin majorarea bazei impozabile, și încurajează trecerea la impozitarea în funcție de valoarea de piață.
Veniturile din impozitul pe proprietate au fost de doar 0,6% din PIB în 2024 - mai puțin de jumătate din media OCDE. Creșterea veniturilor suplimentare din astfel de impozite ar consolida capacitatea fiscală a administrațiilor locale, reducând în același timp presiunile asupra guvernului central.
România ar trebui să continue cu planurile de trecere la o bază bazată pe valoarea de piață pentru toate impozitele recurente pe proprietate.
Începând cu 2026, guvernul aproape a triplat valoarea bazei de impozitare a proprietății, ceea ce se așteaptă să contribuie la venituri fiscale mai mari.
Finalizarea tranziției către impozitarea proprietăților bazată pe valoarea de piață necesită un model robust de evaluare în masă, susținut de date cadastrale și notariale complete și de sisteme administrative asociate. Un proiect al Băncii Mondiale este în curs de desfășurare pentru a dezvolta o astfel de platformă digitală pentru ca autoritățile locale să calculeze automat valorile de piață pe baza datelor reale tranzacțiilor. Odată implementate, evaluările ar trebui actualizate periodic.
Revizuirea structurii cotelor de impozitare pe proprietate și eliminarea concesiilor ar putea crește și mai mult veniturile. Guvernul central stabilește benzi de impozitare – în prezent între 0,08% și 0,20% pentru proprietățile rezidențiale – din care administrațiile locale își aleg cotele. Aceste benzi ar putea fi majorate progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE. Mai mult, concesiile și scutirile fiscale ar trebui să fie limitate și mai bine direcționate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizații specifice de utilitate publică. Toate concesiile și scutirile ar trebui, cel puțin, reevaluate frecvent pe baza analizei cost-beneficiu, arată OCDE.
Evaluarea pieței ar trebui introdusă treptat pentru a facilita tranziția și a proteja gospodăriile cu venituri mici. Având în vedere ponderea mare de proprietari de locuințe, inclusiv mulți oameni cu venituri mici și un stoc mare de locuințe rurale prost întreținute, discrepanțele dintre valorile proprietăților și veniturile proprietarilor pot necesita măsuri de sprijin specifice. Aceasta ar putea lua forma unei scutiri de impozite pentru gospodăriile cu venituri mici până la un anumit prag sau a unei amânări a plății impozitului până la vânzarea proprietății.
Noi eliminări de cote reduse de TVA
Există încă loc pentru consolidarea veniturilor din TVA prin extinderea aplicării cotei standard. În august 2025, România a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, a eliminat mai multe scutiri și a fuzionat cele două cote reduse ale sale de 5% și 9% într-o singură cotă de 11%.
O extindere suplimentară a cotei standard ar putea genera venituri suplimentare limitând în același timp distorsiunile economice. Pe măsură ce inflația încetinește, cota standard ar putea fi aplicată mai multor bunuri și servicii prin eliminarea cotelor reduse care nu îndeplinesc un obiectiv clar de politici publice.
În special, aplicarea cotei standard la articolele consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant și cateringul, cazarea la hotel și cultura, sunt candidați buni pentru creșterea veniturilor, deoarece aceste cote reduse se știe că sunt deosebit de regresive în România și ar trebui eliminate, potrivit OCDE.
Cote progresive de impozitare pentru veniturile mai mari, și stimulente pentru muncă la venituri mici
Structura impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările sociale are ca rezultat o redistribuire scăzută și impune o sarcină fiscală relativ mare asupra persoanelor cu venituri mici. Există loc pentru îmbunătățirea atât a rolului distributiv al impozitării, în special prin cote progresive de impozitare pentru veniturile mai mari, cât și pentru sporirea stimulentelor pentru muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici, consideră OCDE.
România aplică un impozit pe venit fix de 10%, printre cele mai mici cote din OCDE. Principalul argument economic pentru un impozit fix este simplitatea sa, care poate contribui la consolidarea colectării impozitelor printr-o mai mare conformitate fiscală și o evaziune fiscală mai redusă, deoarece este mai simplu de administrat de către autoritățile fiscale și mai ușor de înțeles pentru contribuabili. O contribuție asigurătorie pentru muncă de 2,25% din salariul brut este plătită de angajatori. În schimb, contribuțiile pentru angajați sunt mari, de 25% pentru pensii și 10% pentru asigurarea de sănătate.
Aceasta are ca rezultat o cotă combinată efectivă de impozitare și contribuție de 41,5% pentru un salariat care nu este eligibil pentru deducerile de bază pentru venituri mici sau persoane aflate în întreținere. Impozitul pe venitul din muncă începe să fie aplicat primelor sume de venit din muncă, deși există unele deduceri modeste ceea ce creează o progresivitate limitată. Atunci când se aplică indemnizația de bază pentru venituri mici, sarcina fiscală scade modest la 38,3% pentru un lucrător singur care câștigă 67% din salariul mediu brut.
Cu toate acestea, acestea se elimină treptat la venituri relativ mici, după care rata medie de contribuție și impozitare devin constante.
