Guvernul a aprobat bugetul pe 2026 - Deficit cash de 6,2%, iar ESA de 6% din PIB, în scădere de la 7,6% cash/7,8% ESA în 2025. Pachetul de solidaritate a rămas la 1,7 miliarde de lei, jumătate din cât a solicitat PSD

Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

Proiectul de buget va fi trimis în Parlament, unde pot fi introduse amendamente.

Pachetul de solidaritate, măsuri de sprijin pentru persoane vulnerabile, a rămas în proiectul de buget la o finanțare de 1,7 miliarde de lei, jumătate din cele 3,5 miliarde de lei cât a solicitat PSD, partidul care a propus măsura.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Bolojan învins de PSD. Guvernul a semnat creșterea salariului minim

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, reflectând măsurile de consolidare fiscală și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.

Bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, inclusiv pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.

„Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor. Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”, a declarat anterior Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Noi reduceri pregătite la impozitul pe locuință. Beneficiarii vor fi cei care și-au instalat pe propria cheltuială panouri solare, pompe de căldură sau au izolat termic ecologic clădirile

Profit.ro a prezentat anterior datele proiectului de buget. Astfel, bugetul pentru anul acesta se va baza pe cheltuieli totale planificate la 865 miliarde lei, 42,3%din PIB, fără o modificare semnificativă față de 42,36% din PIB în anul 2025, dar peste 41,2% din PIB în anul 2024.

De asemenea, veniturile vor fi de 36,1% din PIB, ca urmare a creșterii taxelor la mijlocul anului trecut, semnificativ peste 34,7% din PIB în 2025 și 32,6% din PIB în 2024. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, 127,7 miliarde lei, comparativ cu 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, anul trecut și  8,67% din PIB, 152,7 miliarde lei, în 2024.

Deficitul bugetar ESA în anul 2026 a fost estimat la 6% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2028 la 4,2% din PIB, respectiv înregistrând o reducere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2026, urmând ca din anul 2031 să se conformeze regulamentelor europene.

Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.

Creșterea economică pentru anul 2026 este estimată la 1% luând în considerare faptul că impactul măsurilor de consolidare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va resimți cu precădere asupra consumului privat. Avansul economic se bazează pe contribuția următorilor factori:

• În cadrul cererii interne, investițiile brute (4%) vor reprezenta pilonul de susținere a creșterii economice, urmate de exportul net care va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale, în situația evoluției importurilor de bunuri și servicii cu un ritm inferior celui al exporturilor.
• Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector din economie, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, cu o rată a valorii adăugate brute (4,1%) net superioară produsului intern brut. Pentru industrie (0,5%) și sectorul serviciilor (0,4%) se prevede o redresare ușoară, evoluțiile acestora rămânând însă modeste.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Taxe locale schimbate: Impozitul pe locuință va fi fără reduceri pe ianuarie și februarie. Noile scăderi, aplicate abia din martie

Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:

●Menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
●Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
●Acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
●Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;
●Acordarea de vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026;
●Necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
●Neacordarea în anul 2026 de premii/prime/ore suplimentare/bonusuri sau alte drepturi de natura similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;
●Menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;
●Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;
●Menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare și a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
●Plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;
●Întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23/de lei/zi;
●Neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;
●Menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artiști interpreți, academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea;
●Menținerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
●Menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;
●Acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport;
●Interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;
●Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;
●Menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;
●Menținerea valorii indicatorului social de referință la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;
●Menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
●Menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
●Acordarea indemnizațiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situația de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuința pe care o deținea, precum și pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;
●Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional până la data de 1 ianuarie 2027;
●Prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean);

Sectoare sociale și programe prioritare

Bugetul include alocări pentru programe sociale și educaționale, precum:

• 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate)
• 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
• 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
• sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
• programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.

Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Resurse pentru comunitățile locale

Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru autorități publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.

Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:

• 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
• 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București;
• 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
• 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
• 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Moody’s, avertisment pentru România: Oboseala reformelor, rotația premierilor și viitoarele alegeri parlamentare ridică riscuri pentru reducerea în continuare a deficitului

Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.

Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate, asigurând un management financiar bazat pe date și modele obiective.

Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare și a contribuției la mecanismul național de echilibrare a bugetelor locale.

Pentru 2026 proiectul de budget propune o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul municipiului București, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală.

Prin această abordare se urmărește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul va lua în continuare la bugetul de stat 50% din contribuția asigurătorie pentru muncă, în detrimentul garantării plății creanțelor salariale și a plăților la concedii medicale

Veniturile bugetare

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanțări europene evidențiază rolul esențial al acestora în susținerea investițiilor publice și în stimularea creșterii economice în cadrul proiectului de buget.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.

Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul pregătește majorări de capital la TAROM, pentru plata de datorii, dar și la companii din apărare, pentru investiții

Cheltuieli

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei creșterea fiind determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.

În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV BUGET 2026: Miliarde de lei pentru furnizorii de energie și gaze

Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.

Pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială și datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.

Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparență, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor publice.

Nou record al investițiilor publice de peste 32 miliarde euro

Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro . Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Bugetul 2026 - Cheltuielile rămân la nivelul de anul trecut, de 42,3% din PIB, și peste 41,2% în 2024, în timp ce veniturile cresc, după majorările de taxe. Deficitul bugetar este planificat la 127,7 miliarde lei, 6,2% din PIB

Structura fondurilor dedicate investițiilor:

• Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)
• PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)
• PNRR – împrumuturi: 12 mld. lei (se mențin la același nivel)
• SAFE - împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
• Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)
• Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)

Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare; protejează fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanțare; impune termene stricte pentru raportare și monitorizare în timp real a execuției bugetare și corelează cheltuielile de indicatori de performanță, standarde de cost și norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.