„E singura soluție pentru a ne ieftini dobânzile la care ne împrumutăm, dar nu doar statul, ci și companiile din România, pentru că daca vom avea o economie competitivă vom avea și mai multe taxe la buget din care vom putea rezolva problemele oamenilor. Dacă nu vom avea o economie competitivă n-am făcut nimic.”, a adăugat premierul.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
Cele trei elemente după care o agenție de rating judecă o țară
Bolojan a spus că sunt trei elemente importante după care agențiile de rating judecă o țară.
„Cel mai important element sunt cifrele brute la zi, ce a făcut o țară pana la data evaluării. România e la final de prim semestru și Guvernul prin Ministerul de Finanțe în parteneriat cu BNR a avut în vedere să respecte toate înțelegerile pe care le-a făcut, ceea ce am și realizat, să îndeplinim țintele de deficit.”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, cele două aspecte importante, care țin de datoria țării noastre și de deficit, definesc capacitatea de a face ceva în viitor.
„În condițiile în care datoria crește accelerat și costurile de susținere a datoriei devin foarte mari. Indiferent ce guvern vine, el nu este decât o agenție de plăți cât timp costurile cu dobânzile si suportarea creditelor devine foarte mare. Partea de deficit e un indicator vital pentru că arata capacitatea de a cheltui atât cât ne permitem. Cu cât deficitul e mai mic cu atât ne îndreptăm, cu atât nu amanetăm viitorul generațiilor și nu plătim an de an valorile unor autostrăzi numai pe dobânzi.” a spus acesta.
Bolojan mai consideră că România a făcut progrese în acest sens.
„Din acest punct de vedere al evaluării, orice agenție rating evaluează România constată că, față de deficitele pe care le știam de 9,3%, totuși într-un an de zile am făcut niște reduceri importante care în mod evident au însemnat și costuri sociale pentru că astfel de reduceri nu se pot face fără să deranjezi pe nimeni si folosesc acest prilej sa mulțumesc românilor pentru ca au fost parte în acest efort.”, a precizat acesta.
Al doilea element după care o agenție de rating judecă o țară este stabilitatea politică, a continuat premierul demis.
„Poate acum când suntem la o perioadă de timp după căderea acestui guvern ne dăm seama câtă iresponsabilitate a fost în acțiunea de demolarea unui guvern fără să pui nimic în loc.”, a spus acesta.
Bolojan a avertizat că „o zonă de incertitudine politică nu permite agențiilor și investitorilor să estimeze cu o anumită precizie care vor fi politicile publice pe care le va duce guvernarea, cât timp nu exista stabilitate”.
„Legea salarizării cu un efort, cu înțelegere ar putea trece într-o săptămâna-doua, nu văd o problema pe tema asta. La fel cum, cu toate întâmplările din aceste zile, cu toata forțarea care s-a făcut urmărind plăți de polițe sau imagine politică, jaloanele pe care le-am avut de îndeplinit au fost votate așa cum au fost, dar în afară de aspectele legate de un anumit text sau altul, este important că România a trecut de testul îndeplinirii unor jaloane care ne garantează că nu vom pierde niște miliarde de euro.”, a subliniat acesta.
Banii sunt importanți atât din punct de vedere al unei analize de rating pentru ca sunt calculați la buget dar și pentru că susțin lucrările de investiții.
Al treilea element după care o agenție de rating judecă o țară este perspectiva de viitor pentru 2-3 ani de zile.
„În condițiile în care ai niște ani preelectorali sau un an electoral - 2028, în condițiile în care vedem declarații care se fac în spatial public în aceasta perioadă în dezbaterile din Parlament, legate de faptul că putem debloca toate posturile, că putem să creștem salarii, că nu e niciun fel de problemă cu un lucru sau altul, dacă cineva se uită la ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 în România și anume că în perioada preelectorale apetitul pentru reforme este destul de redus și tendința de populism și de iresponsabilitate este destul de mare, în mod evident și daca suntem oameni realiști, mai avem un spațiu probabil de 6 luni, de un an de zile, în care guvernele care vor veni mai au posibilitatea să corecteze ceea ce este de corectat ca să pregătească stabilitatea României.” a spus acesta.
În caz contrar, a avertizat Bolojan, „reducerea de deficit anul viitor nu va fi posibilă dacă nu se vor lua aceste măsuri până la proiectul de buget de la finalul acestui an”.
Ratingul Moody`s acordat României anul trecut
Moody’s a confirmat în septembrie 2025 calificativul României la "Baa3", pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspecitivă negativă. Agenția internațională de evaluare fiscală spunea atunci că măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie și septembrie au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României, însă rămân riscuri semnificative de implementare.
Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al guvernului, arăta agenția într-un comunicat.
“Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie și septembrie anul acesta (n.a 2025) au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României față de așteptările noastre, când perspectiva a fost schimbată de la stabilă în martie anul acesta la negativ.
Măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, creșterile taxei pe valoarea adăugată și indexarea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public fiind principalii contribuitori.
Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative de implementare, legate de menținerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei de cheltuieli și atingerea obiectivelor de creștere a veniturilor, precum și de riscul ca impactul negativ asupra creșterii al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală”, potrivit Moody’s.
Agenția amintește că a schimbat perspectiva României de la stabilă la negatvă în martie, “pentru a reflecta riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în anii următori”.
La momentul respectiv, Moody’s estima că datoria României va depăși 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, în creștere de la aproximativ 50% în 2023.
“Aceasta a reflectat în principal un deficit fiscal care a atins 9,3% din PIB la sfârșitul anului 2024 și despre care ne așteptam apoi să scadă doar treptat în anii următori”.
Urmare a măsurilor de consolidare fiscală adoptate în iulie și septembrie, Moody’s și-a revizuit previziunile noastre deficitul pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la un deicit de 7,7% estimate în martie.
Deficitul este așteptat să se reducă în continuare, în timp ce datoria publică ar urma să se stabilizeze la circa 65% din PIB.
“Măsurile adoptate deschid o cale către limitarea creșterii poverii datoriei publice, menținând soliditatea fiscală a României și profilul de credit general în conformitate cu cele ale altor state cu rating Baa3”, potrivit agenției de evaluare.
Cu toate acestea, Moody’s subliniază că există riscuri semnificative pentru implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se vor materializa, ar duce la un rezultat fiscal mai slab decât se aștepta și care justifică menținerea perspectivei negative.
“În primul rând, este incert dacă coaliția cvadripartidă (…), care s-a format în iunie anul acesta, poate rezista și menține sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției populare și politice.
Succesul consolidării fiscale va depinde, de asemenea, de prezentarea de către guvern, la momentul oportun, a unui plan detaliat pentru continuarea reducerii deficitului și în 2027 și ulterior.
În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică chiar mai mult decât presupunem în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului.
În al treilea rând, istoricul României în ceea ce privește gestionarea slabă a politicii fiscale ar putea duce la dificultăți ale guvernului în îndeplinirea obiectivelor de cheltuieli și de creștere a veniturilor incluse în plan”, mai arăta Moody’s.
