CEx-ul PSD a blocat adoptarea în Senat a unei noi Legi a dialogului social, cu alte prevederi privind angajatorii și negocierea contractelor de muncă. Senatul nu a mai discutat nici legea pensiilor

CEx-ul PSD a blocat adoptarea în Senat a unei noi Legi a dialogului social, cu alte prevederi privind angajatorii și negocierea contractelor de muncă. Senatul nu a mai discutat nici legea pensiilor
scris 19 nov 2018

Ca urmare a participării parlamentarilor social-democrați la Consiliul Executiv al PSD, Senatul nu a avut luni numărul necesar de membri pentru a adopta o nouă Lege a dialogului social, proiect care modifică substanțial actualele reguli de lucru între angajatori și angajați și introduce obligații de negociere pe timpul grevei. Proiectul avea termen de adoptare tacit peste câteva zile, dar va fi transmis Camerei Deputaților ca respins. Având în vedere că nu întruneau majoritatea, senatorii PSD au decis să nu mai asigure cvorumul Senatului și astfel să nu mai dezbată nici legea pensiilor.

Proiectul a fost elaborat de către doi deputați PSD, și anume fostul ministru al Muncii Gabriel Petrea și președintele comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, Adrian Solomon. 

Senatorii din comisiile de specialitate întocmiseră un raport de adoptare a proiectului, dar, în lipsa majorității senatorilor PSD la dezbaterile din plen, aceștia fiind prezenți la ședința de partid, la votul final proiectul nu a întrunit pragul majorității tuturor senatorilor pentru a fi adoptat. Pentru a fi adoptat, proiectul ar fi avut nevoie de cel puțin 69 de voturi în favoarea sa, dar nu a întrunit decât 49 pentru raport și 51 pentru forma inițială a legii, voturile împotrivă fiind de 20, respectiv 28.

PNL s-a opus proiectului, în timp ce USR s-a abținut reclamând faptul că proiectul impune obligativitatea începerii negocierilor contractelor de muncă în societăți cu 10 angajați, precum și faptul că sindicatele pot folosi în scop lucrativ bunurile primite de la autorități.

Proiectul are termen de adoptare tacită ziua de 21 noiembrie, dar în lipsa numărului de voturi necesare va fi transmis spre dezbatere Camerei Deputaților ca respins de senatori în forma în care a fost depus.

DOCUMENT Petrochimiștii pot deveni noii \ CITEȘTE ȘI DOCUMENT Petrochimiștii pot deveni noii "IT-iști" ai României. Ce reduceri de impozite îi sunt propuse industriei pentru a consuma gazele din Marea Neagră

Organizațiile sindicale

Inițiatorii au arătat că legea actuală restrânge libertatea de constituire a organizațiilor sindicale la peste 1,2 milioane de persoane, reprezentând angajații a peste 468.374 unități având sub 15 angajați (la nivelul anului 2015).

Astfel, ei au propus în proiect ca pentru constituirea unui sindicat să fie necesar un număr de cel puțin 3 angajați din aceeași unitate. Senatorii din comisiile de specialitate au revenit la forma actuală din lege, stabilind că pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 angajați din aceeași unitate, dar în lipsa întrunirii numărului necesar de voturi pentru adoptare, proiectul va fi transmis în forma inițială deputaților.

Tot în forma inițială, proiectul stabilea că bunurile primite de sindicate de autorități nu pot fi utilizate în scopuri patrimoniale. Senatorii modificaseră și aici proiectul, stabilind că bunurile pot fi folosite, direct sau indirect, în scop lucrativ, potrivit actului prin care au dobândit bunul. 

Protecția membrilor din conducerea sindicatelor

În 2015, Curtea Constituțională a stabilit că că articolul din Codul Muncii care prevede că liderii de sindicat nu pot fi concediați este neconstituțional. Curtea a motivat că acești lideri trebuie să beneficieze de protecție pentru activitatea sindicală depusă, dar nu și pentru cea profesională, de bază. 

Ulterior, însă, Parlamentul a decis că liderii de sindicat nu pot fi concediați din companie nu doar pe durata mandatului, dar și timp de doi ani după ce își pierd funcția de conducere.

Acum, autorii proiectului arată că este necesară o clarificare și corelare a prevederilor cu Deciziile Curții Constituționale 681/2006 și 814/2015 privind instituirea unei protecții suplimentare persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor, decizii ce statuează că "protecția legală a persoanelor cu funcții eligibile într-un organism sindical se impune și trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală desfășurată."

Prin urmare, proiectul prevede că persoanele alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale ”beneficiază de protecție pe perioada mandatului primit, precum și pentru o perioadă de reacomodare la post de 1 an de la data încetării acestuia”.

Investitorii către autorități: se încearcă o întoarcere în timp a relațiilor dintre sindicate și angajatori CITEȘTE ȘI Investitorii către autorități: se încearcă o întoarcere în timp a relațiilor dintre sindicate și angajatori

Obligații ale angajatorului de informare a angajaților 

Conform proiectului, angajatorul va iniția procesul de informare și consultare după raportarea situațiilor financiare ale unității pe anul precedent.

În cazul în care angajatorul nu inițiază procesul de informare și consultare cu privire la evoluția recentă și evoluția probabilă a activităților și a situației economice a unității, acesta va începe la cererea scrisă a angajatilor.

Pentru a permite examinarea situației în mod adecvat, angajatorii vor transmite angajaților într-un termen rezonabil pentru a pregăti consultarea, situațiile cu caracter financiar relevante pentru pregătirea negocierilor colective; informații detaliate privind efectivele unității, situația și politica socială; alte informații necesare solicitate de organizațiile sindicale și/ sau de reprezentanții angajaților, precum și de experții care le asistă.

Angajații vor trebui informați și consultați cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, acestea incluzând, dar nelimitându-se la situațiile de transfer de întreprindere, achiziții, fuziuni, concedieri colective sau închideri de unități de producție.

Angajatorii vor iniția și finaliza procesul de informare și consultare a angajaților, înainte de implementarea deciziilor respective, pentru a permite acestora, să formuleze propuneri pentru protecția drepturilor angajaților.

Grevă la Fisc? Angajații urmăresc cu atenție restructurarea ANAF. Se discută despre grevă, dar o decizie va fi luată în funcție de cum decurg lucrurile CITEȘTE ȘI Grevă la Fisc? Angajații urmăresc cu atenție restructurarea ANAF. Se discută despre grevă, dar o decizie va fi luată în funcție de cum decurg lucrurile

În cazul în care angajații, consideră că există o amenințare la adresa locurilor de muncă, procesul de informare și consultare va începe la cererea scrisă a acestora, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării.

Pe parcursul exercitării dreptului la informare și consultare, precum și în cadrul negocierilor colective, organizațiile sindicale și/sau, după caz, reprezentanții angajaților pot fi asistați de experți.

În unitățile unde nu sunt constituite organizații sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să organizeze sesiuni publice de informare, privind drepturile individuale și colective ale angajaților.

La aceste sesiuni publice de informare, anagajatorul este obligat să invite cel puțin o federație sindicală reprezentativă din sectorul de activitate. Dacă la două invitașii consecutive la sesiunea de informare, organizațiile sindicale nu participă, angajatorul este exonerat de răspundere.

DOCUMENT Veste foarte bună pentru patronii de cluburi: Stadioanele și alte baze sportive vor putea fi scutite de impozit pe clădiri, indiferent de proprietar sau administrator CITEȘTE ȘI DOCUMENT Veste foarte bună pentru patronii de cluburi: Stadioanele și alte baze sportive vor putea fi scutite de impozit pe clădiri, indiferent de proprietar sau administrator

Reprezentanții angajaților 

Pe lângă reglementări specifice de reprezentativitate a sindicatelor și federațiilor și asociațiilor sindicale, proiectul de lege are și noi prevederi privind reprezentarea angajaților în companiile unde nu există sindicate.

Astfel, la angajatorul la care sunt încadrați minimum 10 angajați și la care nu există sindicat reprezentativ, interesele angajaților pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop, conform legii. Senatorii eliminaseră și aici condiția ca sindicatul să fie reprezentativ, față de cum prevedea inițial proiectul.

Reprezentanții angajaților sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților.

Numărul de reprezentanți aleși ai angajaților va fi de cel mult 3 și va fi stabilit de comun acord cu angajatorul, în raport cu numărul de angajați ai acestuia, anterior demarării procedurii de desemnare a reprezentanților angajaților. Durata mandatului reprezentanților angajaților nu poate fi mai mare de 2 ani.

Reprezentanții angajaților vor participa la elaborarea regulamentului intern și la negocierea contractului sau acordului colectiv de muncă, ceea ce presupune obligația negocierii în companii cu cel puțin 10 angajați.

Pe toată durata mandatului sunt interzise modificarea și/ sau desfacerea contractelor individuale de muncă/ raporturiior de serviciu ale reprezentanților angajaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de ia angajați.

Salariul rămâne principalul criteriu în funcție de care românii își aleg cariera, angajatorul și chiar orașul. Unde sunt cel mai bine plătiți angajați din România CITEȘTE ȘI Salariul rămâne principalul criteriu în funcție de care românii își aleg cariera, angajatorul și chiar orașul. Unde sunt cel mai bine plătiți angajați din România

Organizațiile patronale, sindicale și Guvernul, obligate să se consulte trimestrial

În privința organizațiilor patronale, regulile rămân în mare parte aceleași, fiind detaliate în schimb unele atribuții ale Consiliului Național Trripartit pentru Dialog Social.

Printre noile atribuții ale Consiliului, se vor numpra analizarea și dezbaterea plângerilor sindicale și patronale înaintate la Biroul Internațional al Muncii, al Organizației Internaționale a Muncii, precum și analizarea și dezbaterea Programelor Naționale de Reformă și a Recomandărilor Specifice de Tară formulate de Comisia Europeană.

Dintre atribuțiile Consiliului dispare, însă, analizarea și, după caz, aprobarea solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unitățile din sectorul respectiv de activitate.

Consiliului Național Tripartit se va întruni, de regulă, în prima lună a fiecărui trimestru, prevede acum proiectul, convocarea Consiliului  urmând a se face de către prim-ministru, care prezidează Consiliul, sau de către locțiitorul său de drept.

EXCLUSIV Guvernul taie posturi vacante, în total peste 4.000. Marea restructurare a aparatului bugetar se face, de fapt, doar la ANAF, de unde dispar aproape 3.300 de posturi CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul taie posturi vacante, în total peste 4.000. Marea restructurare a aparatului bugetar se face, de fapt, doar la ANAF, de unde dispar aproape 3.300 de posturi

Negocierea contractelor colective de muncă

”Contractele colective de muncă la toate nivelurile se negociază separat pentru unitățile din sistemul bugetar și cele din sistemul privat”, stabilește de la bun început proiectul de lege.

Acum, legea stabilește că negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de angajati. Proiectul prevede, în schimb, obligativitatea negocierii cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 10 de angajați.

Angajatorul sau organizația patronală inițiază negocierea colectivă cu cel puțin 60 de zile calendaristice, față de 45 de zile în prezent, înainte de expirarea contractelor colective de muncă sau de exprirarea perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la contractele colective de muncă.

În schimb, durata negocierii colective nu poate depăși 45 de zile calendaristice, față de 60 de zile în prezent, decât prin acordul părților.

ULTIMA ORĂ Decizie care va intra imediat în vigoare: Femeile se pot pensiona, la cerere, la vârsta de 65 de ani, asemenea bărbaților, fără încetarea contractului de muncă. Angajatorul nu poate refuza CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Decizie care va intra imediat în vigoare: Femeile se pot pensiona, la cerere, la vârsta de 65 de ani, asemenea bărbaților, fără încetarea contractului de muncă. Angajatorul nu poate refuza

Părțile și reprezentarea acestora la negocierea colectivă

Noutatea principală la acest capitol propusă de proiect este stabilirea clară a negocierii pentru sectorul bugetar, precum și introducerea în negociere a reprezentanților angajaților, acolo unde nu există sindicate.

Este introdusă posibilitatea de participare la negocierea colectivă a sindicatelor nereprezentative, alături de reprezentanții angajaților, eliminând limitarea impusă sindicatelor nereprezentative în exercitarea prerogativelor sindicale.

Conform proiectului, angajații vor fi reprezentați în felul următor:

a) La nivel de unitate, de către sindicatul legal constituit și reprezentativ. În unitățile în care nu există sindicat reprezentativ, reprezentarea se face astfel:

a1) de către toate sindicatele nereprezentative legal constituite la nivel de unitate, dacă acestea totalizează un număr de membri care reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul total de angajați ai unității;

a2) dacă numărul de membri ai sindicatelor nereprezentative constituite la nivel unității nu totalizează jumătate plus unu din numărul total de angajați ai unității, la negociere participă toate sindicatele nereprezentative legal constituite la nivel de unitate, împreună cu reprezentanții angajaților, aleși prin votul a jumătate plus unu din numărul total al angajaților nesindicalizați din unitate și mandatați special în acest scop;

a3) dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității, de către reprezentanții angajaților aleși prin votul a jumătate plus unu din numărul total al angajaților din unitate și mandatați special în acest scop.

b) la nivel de grup de unități în sistemul bugetar/ privat, de către sindicatele legal constituite și reprezentative de la nivelul unităților din grup, împreună cu echipa de negociere desemnată de unitățile din grup în care nu există sindicate reprezentative, prin acord între părțile îndreptățite să participe la negociere. În toate situațiile, sindicatele au dreptul să solicite participarea la negociere a federațiilor la care sunt afiliate;

c) la nivelul sectoarelor de activitate, de către federațiile sindicale legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi;

d) la nivelul regiilor autonome, companiilor naționale, precum și la nivelul autorităților și instituțiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forță de muncă, de către organizațiile sindicale reprezentative potrivit legii. În situația în care nu există sindicate reprezentative, reprezentarea se face similar cu cea prevăzută la lit. b).

(2) În situația existenței unui număr ridicat de sindicate nereprezentative la nivel de unitate îndreptățite să participe la negocierea colectivă, acestea își vor desemna de comun acord echipa de negociere, care va include max. 10 reprezentanți.

(3) În cazul participării la negociere a mai multor sindicate nereprezentative și/sau împreună cu reprezentanții angajaților, voturile sunt proporționale cu numărul de membri reprezentați în vederea obținerii unei poziții consensuale.

(4) În cazul în care reprezentanții angajaților nu se aleg pentru participarea la negociere, negocierile se consideră valide și pot continua numai cu sindicatele.

Proiectul introduce însă și posibilitatea de opt-out, respectiv nesemnarea de către unul din angajatorii din grup a CCM-ului încheiat la acest nivel, desi a participat la negocierea colectivă.

ULTIMA ORĂ România trebuie să renunțe la plata defalcată a TVA, decizie care afectează în jur de 20.000 de firme. Comisia Europeană a respins cererea Finanțelor de derogare CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ România trebuie să renunțe la plata defalcată a TVA, decizie care afectează în jur de 20.000 de firme. Comisia Europeană a respins cererea Finanțelor de derogare

Părțile și reprezentarea acestora la negocierea colectivă în sectorul bugetar

Prin contractele/ acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.

Ccontractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.

Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.

Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea acestor prevederil sunt lovite de nulitate.

Decizie: ștampila să fie eliminată ca obligație și pentru stat. Actele de stare civilă, contractele publice și orice alte documente oficiale - fără ștampilă CITEȘTE ȘI Decizie: ștampila să fie eliminată ca obligație și pentru stat. Actele de stare civilă, contractele publice și orice alte documente oficiale - fără ștampilă

Contractul colectiv

Legislația în vigoare prevede că durata contractului colectiv de muncă nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 24 de luni, dar cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu cel mult 12 luni.

Proiectul stabilește acum că durata contractului încheiat nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 48 de luni, cu excepția situației în care contractul colectiv de muncă se incheie pe durata realizării unei lucrări determinate, cu aceeași posibilitate de prelungire o singură dată cu cel mult 12 luni.

De asemenea, proiectul prevede explicit posibilitatea declanșării conflictului colectiv de muncă și în situația inexistenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate.

Proiectul are și noi reglementări privind operaționalizarea Oficiului de mediere și arbitraj a conflictelor de muncă, prin introducerea obligativității de continuare a negocierii pe timpul grevei și prin introducerea ministerului responsabil cu dialogul social în procesul de conciliere, mediere sau arbitraj.

Sunt aduse și o serie de clarificări procedurale pentru uniformizarea practicilor juridice la nivel național, prin instituirea obligativității postării reprezentativității pe site-urile instituțiilor la primirea hotărârii judecătorești de constatare a acesteia, dar și în faza anterioară obținerii acesteia, prin postarea dosarului la emiterea dovezii de depunere a dosarului de reprezentativitate.

Proiectul clarifică și toate actele necesare dobândirii reprezentativității, inclusiv sub aspectul constatării numărului total de angajați, pentru fiecare nivel si participarea la negocierea colectivă.

Eliberarea certificatului de la inspectoratul teritorial de muncă va fi în mod gratuit.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
sindicate
patronate
dialog
social
proiecte
lege
constituire
membri
contract
munca
negociere