Cheltuielile subiective ale acționarilor și administratorilor, în vizorul Finanțelor. Autoritățile vor să strângă mai mulți bani din impozitul pe profit și pe venitul microîntreprinderilor

Cheltuielile subiective ale acționarilor și administratorilor, în vizorul Finanțelor. Autoritățile vor să strângă mai mulți bani din impozitul pe profit și pe venitul microîntreprinderilor
scris 19 dec 2021

Ministerul Finanțelor intenționează să elimine "cheltuielile subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor" din costurile de producție, pentru a crește astfel baza de impozitare. Măsura este prevăzută ca una dintre principalele măsuri de politică fiscală pentru perioada 2022-2025 și vizează creșterea colectării din impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

"Includerea pe costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice a acestora generatoare directe de venituri, conform practicilor din țările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și, astfel, va crește baza de impozitare", potrivit Ministerului Finanțelor.

Principalele măsuri de politică fiscală pe orizontul 2022-2025

În domeniul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitului specific unor activități

Dan Fați, CEO și co-fondator Dacris, în top 100 mondial cei mai influenți CEO din office supplies CITEȘTE ȘI Dan Fați, CEO și co-fondator Dacris, în top 100 mondial cei mai influenți CEO din office supplies
  • modificarea reglementărilor prin reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi;
  • instituirea unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024;
  • în cadrul reuniunii din 08 octombrie 2021, Cadrul Incluziv al OECD – BEPS a fost adoptată Declarația de consens și Planul detaliat de implementare al mãsurilor vizate de Pilonul Unu și Pilonul Doi din planul BEPS, la care România a aderat. Pilonul Doi vizeazã transpunerea imediată a prevederilor inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală;
  • includerea pe costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice a acestora generatoare directe de venituri, conform practicilor din țările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și, astfel, va crește baza de impozitare;
  • prelungirea perioadei de suspendare a reglementărilor referitoare la facilitate fiscal pentru cheltuielile cu educația timpurie, până la data de 31 decembrie 2022;
  • revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.

Alte impozite directe în domeniul resurselor naturale

  • prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv, a termenului prevăzut la art.6 din Ordonanța Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare.

În domeniul impozitelor și taxelor locale

  • analizarea sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile prin implementarea măsurilor din Planul național de redresare și reziliență;
  • acordarea de facilități de către administrațiile locale: de exemplu, loturi pentru construirea de case, instituirea unor facilități privind taxele și impozitele locale etc., măsură pentru care vor fi organizate consultări între ministerele implicate în vederea stabilirii măsurilor și acordarea de competențe autorităților publice locale;
  • acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreținere copii prin reduceri/scutiri de taxe și impozite, precum și prin acordarea unor burse școlare complementare pentru elevii care provin din familiile numeroase, măsură pentru care vor fi organizate consultări între ministerele implicate în vederea stabilirii scutirilor/reducerilor la plata impozitelor și taxelor locale și acordarea de competențe autorităților publice locale.
EXCLUSIV Early Game Ventures va lansa al doilea fond de investiții, cu majorări substanțiale de cifre: Următorul unicorn românesc va apărea în mai puțin de 5 ani CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Early Game Ventures va lansa al doilea fond de investiții, cu majorări substanțiale de cifre: Următorul unicorn românesc va apărea în mai puțin de 5 ani

În domeniul impozitului și contribuțiior sociale obligatorii aferente veniturilor realizate de persoanele fizice

În Programul de Guvernare 2021 – 2024 se prevede revizuirea Codului fiscal prin implementarea următoarelor măsuri:

  • modificarea Codului fiscal în sensul eliminării facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionar, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 lei;
  • analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile;
  • reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici;
  • crearea unui mediu fiscal prielnic dezvoltării și sprijinirii mediului antreprenorial în domeniul turismului;
  • asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale;
  • acordarea creditului fiscal pentru copiii înscriși la creșe și grădinițe astfel încât angajatorii să aibă posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;
  • facilități fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii favorabile familiei (de exemplu, decontare cheltuieli creșă sau învățământ etc.)
  • revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării;
  • acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru buni plătitori;
  • extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghișeul.ro.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență se urmărește implementarea următoarelor măsuri fiscale:

  • efectuarea, cu sprijinul asistenței tehnice, a serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Accentul se va pune pe:
  • eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), contribuțiile sociale.
  • modificarea Codul fiscal prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Aceste modificări vor fi introduse treptat până în ianuarie 2024.
  • reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor. Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.

În domeniul impunerii persoanelor fizice și juridice nerezidente

Pilonul Unu din planul BEPS, care vizeazã urmãtoarele aspecte:

  • întreprinderile multinaționale care vor intra în domeniul de aplicare al Pilonului I sunt cele având o cifrã de afaceri globalã mai mare de 20 de miliarde de euro și profitabilitate (profit înainte de impozitare/total venituri) mai mare de 10%.
  • excluderea de la aplicarea Pilonului Unu a unor activitãți precum exploatarea resurselor naturale și a domeniului serviciilor financiare reglementate.
  • pilonul Unu se concentreazã asupra stabilirii unui nexus și a unor reguli de alocare a profitului care sã permitã impozitarea veniturilor obținute de companii în jurisdicții acolo unde acestea nu au prezențã fizicã dar desfãșoarã activitãți economice, în condițiile în care întreprinderea multinaționalã obține în jurisdicția respectivã venituri mai mari de 1 milion de euro. Pentru jurisdicțiile în care PIB-ul este mai mic de 40 de miliarde de euro, limita veniturilor a fost stabilita la 250.000 de euro.

Prin Declarația Cadrului Incluziv adoptatã, din punct de vedere al Pilonului Unu, s-au convenit urmãtoarele:

1) procentul de profit rezidual, definit ca profit care depãșește 10% din totalul veniturilor, care urmeazã a fi alocat cãtre jurisdicțiile de piațã, folosind o cheie de alocare bazatã pe cuantumul veniturilor, a fost stabilit la 25%.

4 aspecte importante de luat în considerare atunci când alegeți un ERP pentru hoteluri și restaurante CITEȘTE ȘI 4 aspecte importante de luat în considerare atunci când alegeți un ERP pentru hoteluri și restaurante

2) introducerea unui mecanism de prevenire și combatere a disputelor între țãri privind Suma A și aspecte referitoare la Suma A care sã aibã caracter opțional și nu obligatoriu pentru jurisdicții în curs de dezvoltare care nu au sau au foarte puține cazuri de proceduri amiabile cu autoritãțile fiscale ale altor state.

3) coordonarea termenilor de aplicare a Pilonului Unu cu suspendarea/abrogarea mãsurilor unilaterale luate de diferite jurisdicții în vederea impozitãrii economiei digitale.

Pentru implementarea Pilonului Unu, se va elabora de cãtre OECD o Convenție Multilateralã (CM), prin intermediul cãreia se vor aplica mai multe mãsuri, precum implementarea Sumei A sau abrogarea taxelor asupra serviciilor digitale introduse de anumite jurisdicții. Convenția Multilaterală va conține regulile necesare determinãrii și alocãrii Sumei A, eliminãrii dublei impuneri, ca și pentru o administrare fiscalã eficientã și simplificatã, pentru schimbul de informații, ca și pentru instituirea unui mecanism pentru prevenirea și soluționarea disputelor într-o manierã obligatorie pentru toate jurisdicțiile, asigurând astfel consistențã, certitudine și eficiențã în aplicarea aspectelor privind Pilonul Unu.

Textul Convenției Multilaterale va fi elaborat de OECD la începutul anului 2022, astfel încât Convenția Multilaterală sã fie deschisã pentru semnare începând cu jumãtatea anului 2022 iar din anul 2023 sã intre în vigoare, jurisdicțiile participante, inclusiv România trebuind sã ratifice Convenția Multilaterală în a doua parte a anului 2022.

În procesul aderãrii la Convenția Multilaterală, jurisdicțiile participante, inclusiv România vor trebui sã-si modifice legislația internã cu scopul implementãrii principiilor de realocare a profitului, conform Sumei A. Pentru a veni în ajutorul acestor jurisdicții, Cadrul Incluziv al OCDE urmeazã sã elaboreze Reguli Model pentru reglementarea aspectelor privind Suma A în legislația naționalã, pânã la începutul anului 2022.

În domeniul TVA

  • Având în vedere obligația României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a armoniza legislația națională cu legislația Uniunii Europene, este în curs de elaborare un proiect de act normativ, cu aplicabilitate de la data de 1 iulie 2022, prin care sunt transpuse în legislația națională, prevederile Directivei (UE) 2019/2235 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de apărare din cadrul Uniunii.
  • Prin art. IV din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost adoptată cota redusă de TVA de 5% pentru livrările de energie termică destinată populației, prevedere ce se aplică începând cu data de 13 ianuarie 2022 (conform art. V din respectiva lege).
  • Totodată în contextul procesului de armonizare  cu  legislația  comunitară se are în vedere și transpunerea în legislația națională:
    • până la data de 31 decembrie 2023, a prevederilor Directivei (UE) 2020/284 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată;
    • până la data de 31 decembrie 2024, a prevederilor  Directivei (UE) 2020/285 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea administrativă și schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici.

În domeniul accizelor

  • Transpunerea Directivei (UE) 2020/1151 a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice.
  • Transpunerea Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare).

Cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2022:

Majorarea nivelului accizei la tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete, precum și la alte tutunuri de fumat de la 457,20 lei/kg la 480,10 lei/kg potrivit calendarului de creștere graduală a nivelului accizelor prevăzut în Codul fiscal și actualizarea cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, astfel nivelul accizelor aplicabil de la 1 ianuarie 2022 este de 548,61 lei/kg.

De asemenea, nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 1, cu excepția țigaretelor, și anexa nr. 2 de la Titlul VIII ”Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal, a fost actualizat cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, ceea ce conduce la un impact estimat de 727 milioane lei.

viewscnt
Afla mai multe despre
cheltuieli
firme
actionari
administratori
contabilitate