CNAS ar putea ajunge datornică la asigurați și cu 80% din sumele pe care le-a încasat

CNAS ar putea ajunge datornică la asigurați și cu 80% din sumele pe care le-a încasat
scris 16 sep 2015

Un contribuabil cu spirit antreprenorial mai dezvoltat ar putea, teoretic, să realizeze venituri considerabile din activități independente, din agricultură și din chirii, ceea ce ar implica din 2017 o plată anticipată maximă de 5,5% pentru sănătate din 15 salarii medii brute, și nu din 5 salarii, (prin aplicarea plafonului de 5 salarii pentru fiecare din cele trei tipuri de venit). Anul următor, când Fiscul va comunica decizia de impunere, în urma revizuirii bazei de calcul “globalizate”, acesta s-ar vedea nevoit să-i restituie contribuabilului două treimi din suma achitată la sănătate.

Guvernul vrea să globalizeze baza de calcul a contribuțiilor sociale de sănătate începând cu 1 ianuarie 2017, odată cu extinderea aplicării contribuției de 5,5% aproape la toate tipurile de venituri obținute de o persoană fizică, dar și la anumite tipuri de persoane care nu realizează venituri în România.

Aceasta este principala noutate a noului Cod Fiscal, recent publicat în Monitorul Oficial, noua bază de calcul “globalizată” fiind la rândul său plafonată, după cum sunt fiecare bază de calcul pentru fiecare tip de venituri (activități independente, investiții, cedarea folosirii bunurilor, etc), la 5 salarii medii brute pe economie.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu brut pe economie în 2017 va fi de 2.712 lei (corespunzător unui salariu mediu net de 1.972 lei), ceea ce înseamnă un plafon lunar de 13.560 lei (3.000 euro) sau 162.720 lei anual (36.000 de euro).

Un antreprenor care-și diversifică veniturile, câștigând peste 160.000 de euro anual atât din activități independente, cât și din chirii, din agricultură, din dividende sau dobânzi, ar putea plăti la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) de cinci ori mai multe contribuții de asigurări de sănătate față de un manager, un medic sau un notar, care câștigă aceeași sumă dintr-o singură activitate.

Potrivit articolului 179, “organul fiscal competent are obligația stabilirii contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții și venituri din alte surse”.

Contribuția anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Ce se întâmplă dacă plățile anticipate depășesc contribuția aferentă plafonului maxim?

Problema cu această nouă bază de impozitare este una de administrare. În primul rând, în cazul majorității veniturilor (din activități independente, din agricultură, din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă) se efectuează plăți anticipate. Plăți anticipate la calculul cărora este impus un plafon maximal de 5 salarii medii brute lunar pentru fiecare categorie de venit.

Potențial, un contribuabil cu un spirit antreprenorial mai dezvoltat ar putea realiza venituri considerabile din fiecare tip de activitate, ceea ce ar implica o plată anticipată maximă de 5,5% din 15, și nu din 5 salarii medii brute lunare (prin aplicarea plafonului de 5 salarii pentru fiecare din cele 3 tipuri de venit: din activități independente, din agricultură și din chirii).

Și asta dacă nu luăm în calcul posibilitatea ca respectivul contribuabil să obțină și venituri din investiții, cum ar fi câștigurile din dividende sau dobânzi. Deși sunt plătite la sursă, aceste contribuții s-ar putea adăuga la cele plătite în avans, chiar dacă și în acest caz se va aplica regula de plafonare a bazei de impozitare la cinci salarii medii lunare.

Anul următor, când Fiscul va comunica decizia de impunere, în urma calcului bazei de calcul “globalizate”, s-ar putea vedea nevoit să constate că un contribuabil a achitat deja o sumă de cel puțin trei ori mai mare decât cea prevăzută de Codul Fiscal și să-i restituie două treimi din aceasta.

Dacă antreprenorul are și venituri din dividende sau câștiguri din dobânzi care să depășească nivelul de 5 salarii medii pe lună (înmulțite cu 12 luni), atunci statul ar trebui să ramburseze circa 80% din sumele încasate anul anterior.

Ceea ce evident nu se va întâmpla, cu toate că art 179 precizează că “sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.”

Termen de plată numai pentru contribuabil, nu și pentru stat

De remarcat că în ceea ce privește obligația de plată a contribuabilului, a fost stabilit un termen (60 de zile), dar pentru obligația statului de restituire sau compensare, nu!

Un alt aspect destul de neclar este acela dacă veniturile din salarii sunt incluse sau nu în această bază “globalizată”. În ceea ce privește plafonul minim, este clar inclusă, în ceea ce privește plafonul maxim, textul este ambiguu.

Bază anuală minimă (12 salarii minime) și maximă (60 salarii medii)

“Baza anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe țară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni. În cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri din activități independente, investiții, etc, cât și venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină ca sumă a tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate”, precizează art. 179 al noului Cod Fiscal.

În ceea ce privește plafonul maxim, în cazul în care baza anuală de calcul "globalizată" (însă nu este clar dacă aceasta cuprinde și veniturile din salarii, sau dacă acestea sunt cuprinse doar în baza de calcul pentru plafonul minim) este mai mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuției anuale aferentă plafonului anual maxim, de 60 de salarii medii brute.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
cass
venituri
agricultura
activitati independente
chirii
dividende