Marii contribuabili la buget vor fi obligați, din 2016, să întocmească și să depună la Fisc dosarul prețurilor de transfer, dacă au depășit anumite valori ale tranzacțiilor cu afiliați, care pornesc de la 200.000 euro, fără TVA, și sunt stabilite printr-un proiect de ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Afiliații sunt companiile, persoanele rezidente sau nerezidente, părți ale aceluiași grup, care dețin, direct sau indirect, minim 25% din numărul de acțiuni/părți sociale.
Conform legislației aflate în vigoare, în acest moment, dosarul poate fi cerut doar în cadrul unei inspecții fiscale, care dă un termen de finalizare, de regulă de trei luni. Prevederea va rămâne valabilă, în 2016, pentru contribuabilii mici și mijlocii, precum și pentru contribuabilii mari care au tranzacții inferioare plafoanelor.
În 2015, sunt înregistrați la ANAF circa 2.400 de mari contribuabili, care asigură jumătate din taxele și impozitele încasate. Din 2016, cei care fac tranzacții cu afiliați a căror valoare totală anuală, exclusiv TVA, este mai mare sau egală cu pragurile de semnificație stabilite prin ordin vor întocmi dosarul prețurilor de transfer.
Pragurile sunt:
- 200.000 euro, în cazul dobânzilor înregistrate cu serviciile financiare,
- 250.000 euro, în cazul prestărilor de servicii
- 350.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale
Cursul de schimb este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului.
Dosarul prețurilor de transfer trebuie depus până la termenul legal pentru declarațiile anuale privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie. Costul său ajunge la câteva zeci de mii de euro dacă tranzacțiile sunt complexe.
În dosar, membrii grupului trebuie să demonstreze că tranzacțiile pe care le fac între ei sunt necesare și nu au ca scop doar diminuarea impozitelor datorate.
Prin urmare, trebuie să justifice atât realitatea tranzacțiilor, cât și prețurile acestora, care trebuie să fie la valoare de piață, adică la același preț sau la unul comparabil cu cel care ar fi fost stabilit cu firme sau persoane din afara grupului.
Practic, prin legislația prețurilor de transfer, autoritățile fiscale încearcă să limiteze mutarea profiturilor în jurisdicții cu impozitare mai favorabilă.
În lipsa dosarului, inspectorii fiscali vor estima cuantumul prețurilor de transfer și vor ajusta taxele datorate.
Inițial, Finanțele intenționau să impună praguri mai scăzute și să impună obligația tutror contribuabililor.
