Consiliul Fiscal analizează pachetul de măsuri fiscale: Nu există alternativă la o corecție severă. Fără măsuri, am ajunge la un defieficit cash de peste 8,5% din PIB, după ce arată execuția la 5 luni

Situația foarte gravă a deficitului bugetar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, și perspectivele unor blocaje la finanțarea și refinanțarea datoriilor statului fac necesară adoptarea pachetului de corecție bugetară, astfel încât România să evite pe termen foarte scurt o retrogradare a calificativului de țară și să stabilizeze finanțele statului, arată Consiliul Fiscal într-o analiză a pachetului de măsuri fiscal-bugetare pe care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat luni răspunderea în Parlament.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat ieri pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care include creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor, precum și o reformă amplă la asigurările de sănătate, unde un număr mare de persoane care până în prezent erau asigurate din oficiu, fără să plătească, vor rămâne fără asigurare, acesta fiind cazul coasifguraților - soț/soție, părinte fără venituri aflat în întreținere. La persoanele care primesc indemnizație de creștere copil, indemnizație de șomaj, venit minim de incluziune, alte indemnizații, cum sunt cele de revoluționar, Guvernul a făcut o concesie și a acceptaat ca aceștia să rămână asigurați în schimbul reținerii contribuției de 10% din venitul plătit de către stat, chiar dacă acesta este mai mic decât suma de plată pentru asigurare opțională. Guvernul și-a angajat acum răspunderea pe acest pachet de măsuri în Parlament.

Idei principale

• România a avut anul trecut deficit bugetar de 9,3% (standard ESA), cel mai ridicat din UE.
• În lipsa unui pachet de corecție credibil, cu măsuri upfront, riscul unui downgrade este foarte înalt.
• Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o corecție și mai severă.
• Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026. Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB.
• în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB.
• CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

CITEȘTE ȘI UniCredit taie prognoza de creștere economică și vede deficitul la peste 8% din PIB în acest an. Măsurile fiscale accelerează inflația, dar România evită retrogradarea la junk

Analiza Consiliului Fiscal

Situația foarte gravă a bugetului și riscul de downgrade

• La începutul anului 2020, România era singurul stat membru al UE sub incidența procedurii de deficit excesiv, cu un deficit structural în jur de 4,5% din PIB, cu un mare deficit primar.
• Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Marea problema bugetară acum, care este și de balanță de plăți, de credibilitate, trebuie să fie soluționată într-un context european și internațional în deteriorare. Și contextul intern este foarte tensionat.
• Deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB (ESA) (8,65% în metodologia cash) în 2024 (cel mai mare din UE), care este superior celui din anul pandemiei (9,2%), s-a adâncit, în principal, prin creștere de cheltuieli permanente. Deficitul bugetar este însoțit de un deficit de cont curent, care a fost în 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare în regiune – cu finanțare preponderent prin împrumuturi.
• În lipsa unui pachet de corecție credibil, cu măsuri upfront, riscul unui downgrade este foarte înalt.
• Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%.
• Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României.

CITEȘTE ȘI Majorare a prețului motorinei, în anticiparea marii scumpiri fiscale de la 1 august

Nu există alternativă la o corecție severă

• Optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua.
• Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o corecție și mai severă
• Chiar dacă am considera că rata reală de creștere a PIB ar putea fi mai joasă – în condițiile implementării pachetului de ajustare fiscală –, evoluția deflatorului PIB (și a ratei inflației) în proiecția CNSP poate compensa o astfel de evoluție – dat fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt nu evoluțiile reale ale variabilelor, ci evoluțiile nominale (ale bazelor de impozitare).
• Pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern.
• Analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB.
• CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Bolojan, în Parlament: Sunt un premier cu mandatul pe masă. Dacă nu se pun în practică măsurile, nu voi mai fi premier! Venim și cu al doilea pachet până la finele lunii

Examinarea pachetului de măsuri și impactul asupra deficitului bugetar

• Analiza aceasta privește numai proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat în transparență publică în 3 iulie 2025. Pe lângă acest proiect, vor mai urma două pachete care să vizeze cheltuielile publice.
• În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege privind corecția bugetară pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB.
• Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de MF este de circa 0,1% din PIB, în 2025, dacă nu avem în vedere o reducere de investiții publice.
• În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 2025, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.
• În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții. De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare.

CITEȘTE ȘI Cartel Alfa cere președintelui Dan să intervină pentru transferul unei părți din taxele sociale de la angajat la angajator, ca să fie respectată o decizie a Organizației Internaționale a Muncii

• Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026.
• Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB.
• Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.
• Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.
• La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF, rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor, chiar în condițiile în care România va beneficia în continuare de Regula n+3.
• Implementarea măsurilor de reforme și investiții prevăzute în PNRR se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026. În prezent, autoritățile din România negociază cu CE revizuirea PNRR, urmărindu-se absorbția integrală a fondurilor nerambursabile, simplificarea țintelor și jaloanelor, menținerea proiectelor mature cu grad scăzut de risc privind implementarea până în august 2026, reprogramarea cererilor de plată, cea cu nr. 4 intenționându-se a fi transmisă în această toamnă și rambursată cel târziu la finele anului. 
• Deficitul bugetar este însoțit de un deficit de cont curent, care a fost în 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare în regiune – cu finanțare preponderent prin împrumuturi.
• În lipsa unui pachet de corecție credibil, cu măsuri upfront, riscul unui downgrade este foarte înalt.
• Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%.
• Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României.

CITEȘTE ȘI TVA - Consultant, fost director de legislație fiscală: "O regretabila eroare." Proiectul Guvernului lasă plantele și semințele la TVA 21%, iar produsele alimentare finale la 11%

Nu există alternativă la o corecție severă

• Optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua.
• Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o corecție și mai severă.
• Chiar dacă am considera că rata reală de creștere a PIB ar putea fi mai joasă – în condițiile implementării pachetului de ajustare fiscală –, evoluția deflatorului PIB (și a ratei inflației) în proiecția CNSP poate compensa o astfel de evoluție – dat fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt nu evoluțiile reale ale variabilelor, ci evoluțiile nominale (ale bazelor de impozitare).
• Pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern.
• Analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB.
• CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

CITEȘTE ȘI Trump prelungește termenul limită pentru tarife până la 1 august. UE încă nu a fost notificată

Examinarea pachetului de măsuri și impactul asupra deficitului bugetar

• Analiza aceasta privește numai proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat în transparență publică în 3 iulie 2025. Pe lângă acest proiect, vor mai urma două pachete care să vizeze cheltuielile publice.
• În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege privind corecția bugetară pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB.
• Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de MF este de circa 0,1% din PIB, în 2025, dacă nu avem în vedere o reducere de investiții publice.
• În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 2025, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.
• În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții. De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare.
• Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026.

CITEȘTE ȘI Dan Șucu și Redport investesc 180 milioane euro în 2.000 de apartamente lângă Petrom City

• Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB.
• Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar
• Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.
• La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF, rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor, chiar în condițiile în care România va beneficia în continuare de Regula n+3.
• Implementarea măsurilor de reforme și investiții prevăzute în PNRR se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026. În prezent, autoritățile din România negociază cu CE revizuirea PNRR, urmărindu-se absorbția integrală a fondurilor nerambursabile, simplificarea țintelor și jaloanelor, menținerea proiectelor mature cu grad scăzut de risc privind implementarea până în august 2026, reprogramarea cererilor de plată, cea cu nr. 4 intenționându-se a fi transmisă în această toamnă și rambursată cel târziu la finele anului. 

Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o ajustare mai severă.