Deficitul bugetar pentru primele 7 luni a ajuns la 49,68 miliarde lei, 4,7% din PIB. Avansul deficitului a încetinit și în iulie, lună în care a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară din perioada crizei

Deficitul bugetar pentru primele 7 luni a ajuns la 49,68 miliarde lei, 4,7% din PIB. Avansul deficitului a încetinit și în iulie, lună în care a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară din perioada crizei
scris 26 aug 2020

Deficitul bugetar s-a situat în primele șapte luni la 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), comparativ cu 18,1 miliarde lei (1,71% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. În luna iulie, deficitul a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut, mai ales pentru sănătate și susținerea mediului de afaceri. Sume în valoare de 27 miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, potrivit Ministerului Finanțelor. Veniturile bugetului sunt în scădere cu 2,7% față de anul trecut, iar cheltuielile în urcare cu 13,4%.

Creșterea deficitului bugetar aferent primelor șapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (12,5 miliarde lei), de creșterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iulie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 250 milioane lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 4,61 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 miliarde lei.

Recent, Guvernul a aprobat o rectificare bugetară care urcă ținta de deficit bugetar pentru acest an la 8,6%% din PIB, față de cea stabilită la rectificarea din aprilie, a fost de 6,7% din PIB. Rectificarea se bazează pe o scădere a PIB de 3,8%, revizuită de la 1,9% cât a estimat Comisia Națională de Prognoză în aprilie.

Veniturile bugetului

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și de cea a veniturilor nefiscale.

După ce luna anterioară a marcat o recuperare a încasărilor bugetare, în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracției economice și a extinderii facilităților fiscale. De altfel, declinul sever al activității economice din T2 (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie - iulie. În plus, facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 14,34 miliarde lei în primele șapte luni ale anului curent, consemnând o creștere de 6,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declarației unice, cu 50% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii și dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).

În condițiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada dec19-iun20 (an/an), cea mai importantă componentă - încasările din impozitul pe salarii3, au crescut cu doar 0,5% în primele șapte luni a.c. în principal ca urmare a prorogării termenului de plată a obligațiilor fiscale.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 64,78 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, prezentând o stagnare față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, dinamica încasărilor din contribuții din luna iulie (-0,1% an/an) converge către evoluția a fondului de salarii din economie.

Încasările din contribuții sociale au fost afectată de:

  • prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili,
  • modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și
  • scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,24 miliarde lei în primele șapte luni ale anului curent, în scădere cu 14,8% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, incasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 10,5%1, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,3%.

Evoluția negativă este explicată de contracția activității economice, de amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de 500 milioane lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,06 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, în scădere cu 16,0% (an/an). De asemenea, această evoluție este explicată de declinul economic, amânarea plății obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020 aprobată prin Legea nr.54/2020, modificată prin OUG nr. 99/2020).

Încasările nete din TVA2 au înregistrat 29,86 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 16,4% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. După recuperarea de luna trecută, în luna iulie dinamica încasărilor brute din TVA a redevenit negativă (-12,8% an/an), în concordanță cu evoluția bazei macroeconomice relevante.

Evoluția încasărilor din TVA în primele șapte luni ale anului a fost influențată negativ de:

  • creșterea rambursărilor de TVA cu 27,8% (an/an) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei;
  • prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate;
  • evoluțiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 16,57 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,4% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice1, de 13,6% (an/an) în perioada ian-iul 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanți începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,6% (an/an), susținut și de majorarea nivelului accizei la țigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au totalizat 2,38 miliarde lei în primele șapte luni ale anului. Deși au consemnat o creștere semnificativă față de încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza negativă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 25% (an/an), în condițiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgență decretate (OUG nr. 48/2020) și amânării la plată a unor obligații.

Veniturile nefiscale au înregistrat 15,58 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020 și prezintă o scădere 12,2% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracția veniturilor din dividende (-1,2 mld lei), ca efect al proprogarii cu două luni a termenului de depunere a situațiilor financiare aferente exercitiului financiar 2019 pentru toate categoriile de entitati raportoare (pana la 31 iulie 2020 inclusiv, OUG nr. 48/2020).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,52 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, în creștere cu 19,9% față de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 2,5 puncte procentuale de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 mld lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 785,7 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 milioane lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile de personal au însumat 63,2 miliarde lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228,0 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 30,1 miliarde lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12,1% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 79,99 miliarde lei în creștere cu 22,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 3,94 mld lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 785,7 milioane lei. De asemenea, se continuă decontările ale îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârșitul lunii iulie plățile au fost de 2,47 miliarde lei, în creștere cu 79,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 4,25 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli  au fost de 3,74 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (66,8 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 12,03 miliarde lei, cu 19,7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 20,41 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creștere cu 29,1% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

viewscnt
Afla mai multe despre
buget
deficit
executia bugetara
ministerul finantelor
guvern