DOCUMENT Guvernul va schimba regulile de restructurare și insolvență

DOCUMENT Guvernul va schimba regulile de restructurare și insolvență
scris 19 mar 2021

Legislația privind restructurarea și insolvența va fi modificată pentru a transpune o directivă europeană pe această temă. Proiectul prevede o nouă procedură pre-insolvență, în cea mai mare parte a sa extrajudiciară, acordul de restructurare preventivă, și actualizează în linie cu directiva UE concordatul preventiv. Procedura ar trebui să fie susținută de instrumente precum suspendarea pe o perioadă determinată a executărilor silite, regula păstrării de către debitor a administrării afacerii, cerințe de vot echilibrate, procedură suplă de confirmare de către instanță a rezultatelor negocierilor, a anunțat Ministerul Justiției

Proiectul ar urma să introducă și garanții adecvate pentru creditori, care să le confere încredere pentru a finanța o restructurare a afacerii și să le asigure o recuperare a creanțelor superioară celei din insolvență.

"Ministerul Justitiei a finalizat și pune în dezbatere publică proiectul de lege pentru transpunerea Directivei Uniunii Europene privind  restructurarea și insolvența. Acesta vine cu o regândire structurală și conceptuală a mecanismului de prevenire a insolvenței – a precizat ministrul Justiției. Întrucât acest mecanism, în reglementarea în vigoare, s-a dovedit ineficient și neatractiv, se propun prin proiectul de lege proceduri clare, simple și eficiente, care să încurajeze companiile și creditorii să apeleze la restructurare încă de la primele semne de dificultate. Cresc, astfel,  șansele de redresare a afacerilor, sunt salvate locuri de muncă și valoarea din companiile românești", potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

Prin eMAG Ads, antreprenorii își pot promova produsele la peste 500.000 de potențiali clienți CITEȘTE ȘI Prin eMAG Ads, antreprenorii își pot promova produsele la peste 500.000 de potențiali clienți

De asemenea, Ministerul Justiției va sprijini crearea mecanismului de avertizare timpurie a debitorilor aflați în dificultate.

Proiect de lege, tabel comparativ pentru proiectul de lege și prezentare comparată a procedurilor de restructurare

Potrivit companiei CITR, consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării, odată adoptată legislația, antreprenorii români se vor bucura de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate. În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

"Transpunerea Directivei în legislațiile naționale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării și prevenției la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, și efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuși să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă șansă companiilor care trec prin dificultăți", a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Transpunerea Directivei Europene, începută la mijlocul anului 2020, presupune activități de cercetare și studiere comparativă a legislațiilor europene în domeniul restructurării, consultări cu stakeholderii la nivel național, redactarea proiectului de lege de transpunere, care ulterior să fie aprobat de Guvern și adoptat de către Parlamentul României. În plus, proiectul prevede și o campanie de informare a publicului cu privire la noile măsuri legislative, care va sprijini receptarea acestor instrumente de redresare de către mediul de afaceri.

Obiectul de reglementare proiectului de lege îl constituie transpunerea Directivei privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie. Proiectul de act normativ a integrat sistematic în legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevederile obligatorii, pe care Directiva le consacră în scopul armonizării legislațiilor europene și le-a corelat cu legislația civilă și fiscală.

Învață de la traderi cu experiență prin Vestor CITEȘTE ȘI Învață de la traderi cu experiență prin Vestor

Totodată, pentru a urma îndeaproape spiritul reglementării europene, au fost preluate, într-o măsură importantă, dispozițiile facultative identificate ca fiind compatibile cu sistemul nostru de drept, cu concepția legii insolvenței și adaptate actualului context economic.

Directiva nu impune statelor membre o procedură de restructurare singulară, ci le permite acestora să integreze standardele sale, în mod coerent, într-una sau mai multe proceduri, măsuri sau dispoziții, astfel încât debitorii și titularii de creanțe afectate să beneficieze de drepturile și garanțiile prevăzute de instrumentul de drept al UE. În aceste proceduri, nivelul de implicare a instanței judecătorești și a practicienilor specializați poate fi diferit.

În scopul transpunerii Directivei, Proiectul de lege modifică Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, după cum urmează:

  • se înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare;
  • se modifică substanțial procedura concordatului preventiv;
  • se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de ex., un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți care l-ar putea conduce la insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt);
  • se prevede că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării – creanțe neafectate direct de plan - și ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege;
  • se stabilește conținutului minimal al planului de restructurare;
  • se introduce și în procedurile de prevenire a insolvenței sistemul votului pe categorii de creanțe: a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință; b) creanțele salariale; c) creanțele creditorilor esențiali, dacă este cazul; d) creanțele bugetare; e) celelalte creanțe; acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe existente;
  • se prevede că acordul/planul de restructurare se confirmă/omologhează de către judecătorul sindic, inclusiv prin mecanismul de impunere a planului în pofida disidenței creditorilor din mai multe clase - mecanismul cross-class cram-down -, care presupune aprobarea planului de majoritatea categoriilor de creanțe, cu condiția ca cel puțin una dintre aceste categorii să fie o categorie care beneficiază de cauze de preferință sau să aibă rang prioritar față de categoria ”celelalte creanțe”, sau, în caz contrar, de cel puțin o categorie de creanțe cu drept de vot, alta decât o categorie care, în urma unei evaluări a patrimoniului debitorului, nu ar primi nicio plată în caz de faliment;
  • se consolidează protecția finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară;
  • se introduc dispoziții referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor.
Soluția Vodafone Smart Protect contribuie la securitatea afacerilor în lumea digitală, asigurând protecția dispozitivelor fixe și mobile împotriva amenințărilor cibernetice CITEȘTE ȘI Soluția Vodafone Smart Protect contribuie la securitatea afacerilor în lumea digitală, asigurând protecția dispozitivelor fixe și mobile împotriva amenințărilor cibernetice

Procedura acordului de restructurare presupune, suplimentar față de elementele generale de noutate indicate mai sus: o etapă out-of-court de negociere a unui acord de restructurare propus de debitor cu asistența unui administrator al restructurării – practician în insolvență-, cu creditorii ale căror creanțe vor fi afectate de acord; intervenția judecătorului sindic, pentru confirmare, după ce debitorul a obținut votul creditorilor săi conform textului de lege propus; derularea activității debitorului conform prevederilor acordului, ulterior confirmării, pe durata prevăzută în acord – nu se prevede o perioadă de restructurare, aceasta urmând a fi propusă prin acord și negociată cu creditorii, însă, pe durata sa, dar nu mai mult de 3 ani, activitatea debitorului va fi supravegheată de administratorul restructurării, practician în insolvență.

În creionarea noii proceduri, propuse în transpunerea Directivei, s-a avut în vedere găsirea unui răspuns nevoii exprimate în consultările cu mediul de afaceri de a avea un mecanism de negociere cu un grad sporit de confidențialitate și cât mai suplu (80% dintre reprezentanții mediului de afaceri consultați au fost în favoarea unei noi proceduri de restructurare, confidențială și extrajudiciară, care să încurajeze abordarea timpurie a stării de dificultate). Această procedură – a acordului de restructurare preventivă – a fost astfel concepută încât să permită debitorului ca, împreună cu practicianul în insolvență, să întocmească și să negocieze un acord de restructurare, iar când toate condițiile pentru confirmarea sau impunerea unui astfel de acord sunt îndeplinite să solicite confirmarea acestuia de către instanță.

Flexibilitatea acestui instrument de restructurare și adaptabilitatea sa în funcție de dimensiunea debitorului și a masei sale credate se reflectă atât în etapa negocierii (debitorul având libertatea de a negocia cu toți creditorii afectați sau bilateral, de a reveni asupra planului propus până la obținerea majorității cerute pentru aprobare), dar și în etapa executării sale, proiecul de lege lăsând la latitudinea părților să stabilească durata executării planului.

De asemenea, în cazul în care debitorul coagulează unanimitatea voturilor creditorilor afectați, întreprinderile mici și mijlocii (cifră de afaceri sub 1mil. euro) beneficiază de o soluție integral extrajudiciară, planul, astfel aprobat de creditor, fiind suficient să fie avizat de un practician în insolvență pentru ca acesta să producă toate efectele specifice unui acord de restructurare.

Argumentele în favoarea reglementării unei proceduri simplificate de restructurare (în pre-insolvență), în cea mai mare parte extrajudiciară, sunt multiple:

  • aceasta este un instrument mai ușor de utilizat pentru micile afaceri, or, astfel cum rezultă din considerentele Directivei, standardele acesteia au în vedere în special necesitatea ca microîntreprinderile și IMM-urile, care reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din Uniune, să beneficieze de soluții de redresare flexibile și la costuri reduse;
  • procedura, fiind confidențială, protejează compania/debitorul de stigmatul eșecului;
  • procedura, fiind parțial extrajudiciară, nu aglomerează instanțele;
  • presupune o mai mare libertate de negociere a debitorului cu creditorii.

În procedura concordatului preventiv, alături de elementele generale de noutate indicate mai sus, se propun modificări în ceea ce privește suspendarea executărilor silite – se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni); se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down.

INTERVIU Alexandru Lăpușan, despre premium în business CITEȘTE ȘI INTERVIU Alexandru Lăpușan, despre premium în business

Urmare evaluării aplicării legii, cea mai importantă cauză a nefuncționării procedurilor de pre-insolvență, indicată într-o majoritate covârșitoare atât de creditori, cât și de debitori, este lipsa unei protecții reale a creditorilor împotriva executărilor silite. Astfel, în actualul cadru legislativ, în procedura concordatului preventiv se prevede o suspendare a executărilor silite abia ulterior omologării și nu este foarte clar dacă doar pentru creditorii care au acceptat concordatul sau pentru toți creditorii (două articole contradictorii art. 29 alin. (1) și art. 30 alin. (1) din Lege).

Mai mult, alți creditori pot să înceapă sau să continue procedurile de executare silită, iar acest fapt le conferă o poziție privilegiată față de creditorii care au semnate cu debitorul acorduri de restructurare.

Proiectul de lege, pornind de la standardele Directivei (stabilirea posibilității suspendării executărilor silite pentru susținerea negocierilor) prevede, așa cum arătam, suspendarea executării silite de drept de la deschiderea procedurii, pentru 4 luni, iar, ulterior, posibilitatea prelungirii sau obținerii de noi suspendări, posibilitate compensată cu garanții adecvate pentru creditori, care pot cere, în anumite condiții ridicarea suspendării. Este așadar creat cadrul de reglementare a suspendării executărilor silite care să ofere confortul creditorilor că debitorul nu va fi executat și că, astfel, nu vor dispărea bunurile – gaj general al acestora.

De asemenea, consultările efectuate au permis identificarea și a altor deficiențe ale procedurii concordatului preventiv, care, parțial, au putut fi remediate prin preluarea soluțiilor directivei (negocierea planului doar cu titularii de creanțe afectate, împărțirea creanțelor pe clase pentru vot, reducerea procentului de vot, consolidarea protecției finanțării intermediare și a celei noi).

Au existat, de asemenea critici, cu privire la dispoziții sau, dimpotrivă, lacune ale normei care afectează eficiența procedurii, aspecte care, de asemenea, se propune a fi remediate prin proiectul de lege: lipsa datei de referință la care se întocmește lista creditorilor, lipsa datei de la care curge termenul pentru exprimarea votului asupra ofertei de concordat, nedefinirea unor termeni esențiali în procedură (ex: creanțe în litigiu), nereglementarea regimului creanțelor curente, caracterul imprecis al atribuției de supraveghere a administratorului concordatar nu este definită, limitele implicării administratorului concordatar în controlul activității, necorelarea prevederilor debitorului nu sunt stabilite, nereglementarea statutului părții creanței reduse prin concordat, în cazul în care procedura eșuează. Durata prea scurtă a perioadei de executare a concordatului (24 de luni) este prelungită în proiectul de lege la 48 luni.

Consultările de evaluare a aplicării legii au indicat și faptul că, pentru eficientizarea procedurii și pentru încurajarea debitorilor și creditorilor să apeleze la o procedură de concordat, pot fi preluate instrumente importante din reorganizare judiciară, care este de așteptat să își dovedească utilitatea și în pre-insolvență, de exemplu reglementarea principiului tratamentului corect și echitabil (principiul best interest of creditors, prevăzut de Directivă).

Pentru procedura reorganizării judiciare, proiectul de lege propune soluții de corelare cu noile prevederi în materia pre-insolvenței, dar și de eficientizare și creștere a celerității, astfel cum impune Directiva, a acestui mecanism de redresare.

Se prevăd, astfel:

  • noi premise pentru respectarea duratei perioadei de observație: obligativitatea înscrierii, în mod provizoriu, a creanțelor contestate în tabelul definitiv al creanțelor până la soluționarea contestațiilor împotriva tabelului preliminar al creanțelor sau formularea unei cereri motivate de prelungire a acesteia, practica actuală arătând că durata soluționării contestațiilor întârzie foarte mult implementarea unui plan de reorganizare și, pe cale de consecință, reduce șansele de reușită;
  • modificarea duratei maxime a perioadei de reorganizare de la 4 ani la 5 ani;
  • condițiile în care creditorii pot contesta hotărârea adunării creditorilor de votare a unui plan de reorganizare și în care pot formula obiecțiuni cu privire la legalitatea planului, pentru a evita abuzurile de drepturi procesuale întâlnite deseori în practică;
  • prioritizarea la plată a finanțărilor noi și intermediare acordate în procedurile de prevenire a insolvenței – în cazul deschiderii, în situația nedorită a eșuării acestora, a unei proceduri de insolvență – prin plata acestora imediat după finanțările acordate în procedura insolvenței (mai dificil de accesat întrucât debitorul se află într-o dificultate mult mai mare);
  • se introduce obligația de a se comunica contestațiile împotriva tabelului preliminar al creanțelor și celorlalte părți implicate în același termen în care trebuie formulate contestațiile, sub sancțiunea anulării acestora ca tardiv formulate.
viewscnt
Afla mai multe despre
ministerul justiției
restructurare
insolventa
proiect lege