Premierul Marcel Ciolacu a precizat, vineri la Buzău, că încă nu și-a asumat proiectul de lege privind măsurile fiscale și a anunțat că va avea, luni dimineață la ora 9.00, o nouă întâlnire cu ministrul de Finanțe Marcel Boloș. Liderul PSD a explicat că întotdeauna intervin schimbări, chestionat dacă va mai fi ceva modificat la propunerea legislativă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„Nu mi-am asumat încă legea. Întotdeauna intervin schimbări. Încă eu nu mi-am asumat legea. Luni de dimineață la ora 9.00 voi avea din nou întâlnire cu ministrul Finanțelor pe tot calculul de lege”, a explicat Ciolacu, citat de News.ro, cu referire la proiectul de lege privind noile măsuri fiscale care a fost în primă lectură în ședința Executivului de miercuri și pe care premierul își va asuma răspunderea în Parlament.
Daniel Anghel, Partener Tax. Legal & People la PwC spune că ar urma și alte modificări fiscale în perioada următoare. "E imposibil să fi pregătit pentru ce s-a întâmplat și pentru ceea ce urmează să se întâmple. Din cunoștințele noastre urmează să mai avem și alte surprize sau ordonanțe de urgență care vor mai surveni pe parcursul următoarelor zile", a spus Anghel, la Conferința "Pregătiți pentru modificările de taxe și impozite?", organizată de PwC.
"Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu", spune Anghel. Potrivit afirmaților sale, impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact, o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. "Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei", spun Anghel.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul vrea să își asume răspunderea ]n Parlament, pentru a grăbi aprobarea, a atras critici din mediul de afaceri. Confederația patronală Concordia susține că eforul financiar al noilor măsuri va fi dus în cea mai mare parte de mediul privat, deși inițial se vorbea de un efort egal, și că măsurile propuse de reducere a cheltuielilor statului sunt neconvingătoare. Totodată, introducerea unui impozit la cifra de afaceri pe companiile mari este cea mai „neeconomică” măsură, dintre toate cele propuse, care va fi transferată în prețuri și va reduce investițiile.
„O primă reacție la pachetul de măsuri fiscale pe care de abia astăzi l-am văzut, după două luni de discuții fără un text oficial, este că el ridică o serie de probleme majore dintre care voi puncta două. Prima este raportul dintre venituri și cheltuieli. Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde în plus până în 2028, dar să facă o economie de doar 16 miliarde în aceeași perioadă. Dacă inițial se vorbea de un efort egal, acum efortul este de 85% pe mediul privat și de 15% pe aparatul bugetar. Pe partea de cheltuieli măsurile propuse sunt neconvingătoare”, spune directorul executiv al Concordia, Radu Burnete.
Guvernul introduce un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu un rulaj mai mare de 50 de milioane de euro, care urmează să fie plătit dacă cuantumul acestui calcul este mai mare decât impozitul standard de 16% pe profit. Unele firme au rulaje mari, astfel că impozitul de 1% ar fi mai mare decât o parte substanțială din profiturile realizate, în timp ce altele sunt pe pierdere.
„A doua problemă este că păstrează cea mai neeconomică dintre toate măsurile propuse, și anume taxarea cifrei de afaceri a celor mai mari companii din România. Am publicat recent o amplă analiză în care explicam de ce această taxă se va transfera în prețuri, este discriminatorie, va reduce investițiile și va afecta foarte multe companii românești pe care ar trebui să le încurajăm să se extindă în regiune și va avea un impact negativ deosebit în multe sectoare economice. Coaliția de guvernare își asumă consecințele economice nefaste ale unei astfel de măsuri, noi am spus și spunem că ele nu vor întârzia să apară”, adaugă Burnete.
„Timp să facem o evaluare minuțioasă a acestui proiect nu avem, dincolo de problemele mari pe care le are. Ne așteptăm să descoperim curând erori de natură legislativă în el. Dincolo de aceste erori și de taxa pe cifra de afaceri pe care o aminteam mai devreme, multe dintre măsuri nu sunt limitate în timp, nu lasă timp suficient de adaptare, nu au termene clare când vor intra în vigoare și ne așteptăm să creeze blocaje și probleme în mai multe industrii fără a-și atinge țintele de colectare”, arată Burnete.
Ruxandra Târlescu, Partener PwC România, spune că, din discuțiile cu clienții, majoritatea vor fi afectați de această măsură: "Sunt trei categorii care vor fi mai afectate, din industrii reglementate: energetic, farma, care deja plătesc diferite taxe specifice sectorului lor și au marje mici reglementare. Companiile din energie au deja o poziție financiară complicată, datorată plafonarii prețurilor, intarzierea plăților compensărilor pentru aceste plafonări, inflația, etc. Spre exemplu, pe factură vedem tarife de transport, certificate verzi, care se regăsesc și în veniturile altor companii din lanț și care nu generează venituri. Practic suntem în situația în care taxăm ceva ce nu produce profit și generează impact și în rândul altor companii. În farma, comerțul cu medicamente este cel mai afectat sector din toată economia, pentru că la medicamente sunt marje reglementate, mici, în unele cazuri sub 1%. Dezechilibrele sunt foarte mari. Companii mari din sector se gândesc dacă își mai pot continua activitatea în condițiile acestor măsuri."
Alte modificări vizează impozitarea suplimentară a sistemului bancar, care va majora sarcina fiscală a băncilor cu 15-20%, taxarea microîntreprinderilor cu 3% pentru afaceri între 60.000 de euro și 500.000 de euro, dar și eliminarea unor scutiri la impozite în sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară pentru venituri de peste 10.000 de lei, respectiv renunțarea la scutirea la contribuția de sănătate în construcții, agricultură și industria alimentară.
"Nu contează cifra de afaceri, toate băncile plătesc, nu se face o comparație, se plătește atât impozit pe profit, cât și pe cifra de afaceri. Va apărea o declarație nouă pentru impozitul pe cifra de afaceri. Se plătește 1% asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, o cifră de afaceri reală.
Am analizat primele 10 bănci și impozitul suplimentar ar fi între 14 și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare de până la 33%. Impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial. Cheltuiala cu impozitul pe cifra de afaceri nu va fi deductibilă. Se aplică cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile făcute de Ministerul Finațelor sunt pe patru ani. Ne așteptam să avem acest impozit cel puțin pe patru ani, explică Diana Coroabă, Partener PwC România.
Cele mai multe dintre modificări urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024, dar altele sunt programate pentru luna următoare adoptării legii.
Și consiliul Investitorilor Străini (FIC) a tras un semnal de alarmă, aratând că noul pachet pune investițiile sub semnul întrebării. Potrivit FIC, măsurile recent publicate vor îngreuna și întârzia procesul României de aliniere la standardele impuse de OECD pentru creștere economică sustenabilă și sprijinirea investițiilor.
”Consiliul Investitorilor Străini (FIC) trage un semnal de alarmă asupra recentelor propuneri de modificări fiscale, care nu doar schimbă substanțial legislația fiscală și introduc o serie de taxe noi sau majorări, dar totodată, anulează principiul fundamental al Codului care acorda un timp de 6 luni necesar pentru ajustarea afacerilor la noile reguli. Pentru multe dintre noile măsuri fiscale este imposibil de estimat impactul cu acuratețe, iar având în vedere situația precară a bugetului și economiei, este important ca alegerea măsurilor să fie făcută doar în funcție de capacitatea de a estima impactul acestora. În lipsa unor schimbări majore de gestionare a finanțelor publice, de reducere a cheltuielilor cu administrarea serviciilor publice, de îmbunătățire a colectării, de asigurare a echității fiscale și de reducere a zonelor gri, sustenabilitatea bugetului de stat rămâne fragilă. Totodată, impozitarea disproporționată a marilor contribuabili pune în pericol capacitatea de redresare a economiei, cu riscul chiar ca unele companii să nu mai poată continua activitatea în țara noastră pentru că își vor pierde rentabilitatea sau să migreze unele activități în alte țări UE”, arată FIC.
Competitivitatea României în raport cu alte state ar putea fi periclitată de o astfel de impozitare a cifrei de afaceri, această practică fiind aproape inexistentă în țările dezvoltate. De asemenea, impozitarea cifrei de afaceri poate produce distorsiuni competitive chiar și pe piața internă, favorizând firmele deja prezente pe o piață, prin comparație cu firmele nou create și crează condiții de concurență inegală în rândul producătorilor competitivi de bunuri similare, mai arată FIC.
În plus, accelerarea procesului legislativ care vizează modificări substanțiale ale Codului Fiscal periclitează încrederea investitorilor în România. Este vital ca pachetul de proiecte legislative să fie discutat și analizat împreună cu mediul de afaceri pentru a avea o imagine completă a efectelor pe termen mediu și lung asupra economiei reale și, implicit, asupra societății.
Premierul Ciolacu a dar asigurări că o categorie de venituri nu va fi afectată de pachetul de măsuri. Chestionat dacă intră și nunțile și botezurile sub incidența măsurii impozitării cu 70% din veniturile nedeclarate, Ciolacu a răspuns: „Nu sunt din venituri nedeclarate. Din venituri pe care nu le pot justifica”.
„Nu intră aici (nunțile și botezurile – n.r.). În politică trebuie să îți fie frică nu de ceea ce faci, trebuie să îți fie frică de ceea ce se poate inventa că ai fi făcut sau ai fi vrut să faci. N-a avut nimeni în cap vreodată să impozite nunțile și botezurile”, a completat președintele social-democraților.
Șeful Guvernului a mai spus că un instrument nou în reducerea fraudei și a evaziunii fiscale va fi E-sigiliu, prin care va putea fi urmărită trasabilitatea mărfurilor și o altă măsură va fi impozitate cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.
Prim-ministrul a amintit că salariul minim pe economie va crește de la 3.000 la 3.300 lei și în construcții, de la 4.000 lei la 4.500 lei.
„Taxăm suplimentar profitul băncilor și, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri”, a mai precizat Ciolacu. Șeful Executivului a oferit asigurări că nu va fi mărită cota generală dde TVA de 19% și va fi păstrată o cotă reduă de 5% a lemne, energie termică, cărți, manuale și evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente.
