Cu un gol de peste 20 de miliarde de lei pe împrumuturi din sursă externă, Ministerul Finanțelor contează pe unele împrumuturi externe, cum sunt și cele din PNRR, pentru a ajunge cât mai aproape de nivelul programat.
Pentru finalul acestui an, datoria statului este estimată să ajungă la 1.298,3 miliarde lei, 61,8% din PIB, un nou nivel record. La final de 2025, datoria era la 1,137.6 miliarde lei (58,9% din PIB).
Creșterea de anul acesta este determinată de deficitul bugetar, pentru acoperirea căruia Guvernul trebuie să împrumute bani de la investitori mari din țară și de pe piața externă, precum și de la populație.
Guvernul împrumută bani și pentru plata datoriilor vechi care ajung la scadență, proces numit rostogolirea datoriei publice.
Anul acesta a fost unul atipic pentru programul de împrumuturi al Ministerului Finanțelor. Criza politică prelungită a împiedicat o perioadă ieșirea pe piața externă pentru împrumuturi și a afectat inclusiv rezultatele și fondurile obținute în cadrul PNRR (componenta de împrumut a PNRR face parte din programul anual de împrumuturi al Ministerului Finanțelor).
Astfel, la data de 10 noiembrie, împrumuturile se ridicau la 232 miliarde de lei, dintr-un necesar stabilit pentru 2026 de 265 miliarde lei.
- de pe piața internă, au fost contractate împrumuturi de 150 de miliarde de lei, dintr-un program de 160 de miliarde de lei.
- de pe piața externă, au fost atrase împrumuturi de 81,8 miliarde lei, dintr-un program de 105 miliarde lei.
Rămâne, astfel, un rest de finanțare de 10 miliarde de lei până la final de an de pe piața internă, dar și circa 23 de miliarde de lei de pe piața externă.
Planul de finanțare pentru 2026
- Necesarul brut de finanțare se ridică la 278,5 miliarde lei, ancorat de deficitul bugetar de 6,2% din PIB și de refinanțarea datoriei planificată până la sfârșitul anului 2026.
- Planul net de finanțare este de 265 miliarde lei, presupunând o reducere a rezervei valutare de 2 miliarde euro în 2026.
- Finanțarea externă va proveni din euroobligațiuni, plasamente private sub formă de împrumut, finanțare din fonduri europene (PNRR, SAFE) și trageri de la IFI-uri.
- Componenta internă acoperă obligațiuni guvernamentale, obligațiuni retail și plasamente private sub formă de împrumut.
Finanțare planificată de pe piața internă
Volumul indicativ de împrumuturi ce vor fi contractate de pe piața internă este în sumă de cca 160 miliarde lei, cu o structură a maturităților de cca 15-20%/85-80% (termen scurt versus termen mediu și lung), prin emiterea următoarelor instrumente:
- certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
- obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent, în funcție de cererea mediilor investiționale, până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
- obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
- titluri de stat destinate populației, în lei și în valută, cu maturități cuprinse între 1 an și 10 ani;
- utilizarea instrumentelor de tip plasament privat, denominate în lei sau în valută.
Finanțare planificată de pe piața internă
- emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private în forma redeschiderilor de euroobligațiuni în cadrul Programului MTN cât și a obligațiunilor emise pe piețe externe în format special, cum ar fi obligațiuni Samurai, lansate pe piața japoneză pentru scopul diversificării bazei investiționale, într-un volum de 10 miliarde de euro (echivalent); acestea pot include emisiuni de euroobligațiuni verzi (green bonds) sau obligatiuni Samurai verzi, în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi.
- plasamente private sub formă de împrumut, în diferite structuri de finanțare, în funcție de cererea specifică și de evoluțiile piețelor financiare, într-un volum estimat de aprox. 3,5 miliarde euro;
- disponibilizarea sumelor de cca 6 miliarde euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență și a programului SAFE;
- trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la cca 1,5 miliarde euro.




















