Președintele Klaus Iohannis a contestat la CCR modificările legii privind Statutul deputaților și al senatorilor

Președintele Klaus Iohannis a contestat la CCR modificările legii privind Statutul deputaților și al senatorilor
scris 26 iul 2018

Președintele Klaus Iohannis a sesizat joi Curtea Constituțională asupra modificărilor aduse la Parlament Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, arătând că astfel va exista posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și autoritățile administrației publice centrale sau locale. "Statutul de senator sau deputat nu poate constitui un criteriu justificat obiectiv și rațional pentru excluderea acestei categorii din sfera subiectului activ al infracțiunii de trafic de influență", arată președintele în sesizarea trimisă CCR.

În sesizarea trimisă CCR, Iohannis invocă noul art. 37 al Legii nr. 96/2006, care prevede: "În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii acționează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale”, scrie News.ro.

Președintele spune că, astfel, se instituie posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea pe care o fac între cetățeni și autorități.

"Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituționalitate se instituie posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și organele administrației publice centrale sau locale sau între aleșii locali și autoritățile publice centrale, respectiv între potențialii investitori și autoritățile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincții, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei inițiative legislative etc", argumentează Iohannis în sesizarea trimisă către CCR.

El spune că o astfel de prevedere încalcă dispozițiile art. 11 alin. (1) din Constituție, prin instituirea unei excepții, dispoziția introdusă venind în contradicție chiar cu reglementarea infracțiunii de trafic de influență.

Depunerea declarației unice de venit, misiune imposibilă cu câteva zile înainte de termenul limită. Erori și blocaje în lanț în sistemul informatic al ANAF CITEȘTE ȘI Depunerea declarației unice de venit, misiune imposibilă cu câteva zile înainte de termenul limită. Erori și blocaje în lanț în sistemul informatic al ANAF

"În primul rând, cu privire la persoanele aflate în funcții și demnități publice, Curtea Constituțională a dezvoltat o amplă jurisprudență arătând că exercitarea funcțiilor și demnităților publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept: „Statul de drept presupune, pe de o parte, capacitatea acestuia de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea premisele pentru încrederea cetățenilor în instituțiile și autoritățile publice. Aceasta presupune obligația statului de a impune standarde etice și profesionale în special celor chemați să îndeplinească activități ori servicii de interes public și, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenți publici sau privați care sunt învestiți și au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru îndeplinirea funcțiilor statului de către profesioniști care îndeplinesc criterii profesionale și de probitate morală.” (Decizia nr. 258/2016). În Decizia nr. 32/2018, Curtea Constituțională a statuat că standardele de integritate stabilite de legiuitor constituie garanții de integritate și probitate morală pentru persoanele care ocupă funcții sau demnități publice și că eliminarea unui standard de integritate aduce atingere principiului statului de drept și principiului supremației Constituției și a obligativității respectării legilor. Însă, prin instituirea în legea criticată a posibilității deputaților și a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relațiilor dintre cetățeni și autorități, respectiv dintre aleși locali și autorități centrale sau dintre investitori și autorități locale sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaților și senatorilor și eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetățenilor în membrii Parlamentului României și în autoritatea legiuitoare", arată Iohannis.

El spune că același lucru este valabil și pentru faptul că acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în forma incriminată de art. 291 din Codul penal care reglementează traficul de influență, nu se regăsește în cuprinsul dispozițiilor din această lege. Astfel, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relației dintre cetățeni și autoritățile publice centrale și locale, este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracțiunii de trafic de influență, în condițiile enumerate de legea penală, consideră președintele.

De asemenea, el arată că este neclară sintagma "să intermedieze în orice mod” și "permite și interpretarea conform căreia intermedierea realizată de deputați sau senatori ar putea avea loc chiar prin încălcarea unor dispoziții din alte acte normative aflate în vigoare".

"Mai mult, intermedierea realizată de deputați și senatori între cetățeni și serviciile sau direcțiile din subordinea organelor administrației publice locale, structuri fără personalitate juridică este una neclară, din moment ce raporturile juridice sunt stabilite între cetățeni și respectivele autorități centrale sau locale, nicidecum între cetățeni și serviciile sau direcțiile din subordinea acestora, sau între cetățeni și funcționarii publici din cadrul serviciilor sau direcțiilor competente să soluționeze cererile acestora. Din acest text se poate interpreta că „intermedierea în orice mod” realizată de deputați sau senatori poate reprezenta chiar o interferență a acestora în activitatea autorităților administrației publice centrale și locale, încălcându-se principiul separației puterilor în stat", mai spune președintele.

În sesizarea trimisă CCR, Iohannis mai arată că, prin raportare la suprapunerea cu definiția dată traficului de influență și prin dezincriminarea implicită a acestei infracțiuni pentru deputați și senatori în situația în care aceștia obțin un folos nematerial sau în situația în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalți cetățeni, care "pot fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență prevăzută de dispozițiile art. 291 din Codul penal".

"Statutul de senator sau deputat nu poate constitui un criteriu justificat obiectiv și rațional pentru excluderea acestei categorii din sfera subiectului activ al infracțiunii de trafic de influență. Spre deosebire de deputați și senatori, fapta altor persoane care nu ocupă aceste demnități publice și care intermediază relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale sau locale, obținând un folos nematerial pentru faptul că au influență sau lasă să se creadă că au influență asupra unui funcționar public și care promit că îl vor determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, va constitui infracțiunea de trafic de influență. În plus, potrivit art. 71 alin. (2) din Constituție, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu cea de membru al Guvernului. Or, din această perspectivă devine neclar care este linia de demarcație între acțiunile exercitate în fiecare dintre cele două calități", mai spune președintele.

În aceste condiții, privilegiul instituit pentru deputați și senatori nu numai că elimină un standard de integritate, afectând dispozițiile referitoare la statul de drept din Legea fundamentală, dar încalcă și dispozițiile art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Constituție potrivită cărora „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Potrivit modificărilor aduse legii, "eputații și senatorii se pot adresa, personal sau prin intermediul birourilor parlamentare, în scris, verbal ori prin mijloace de comunicare electronică, organelor administrației publice centrale și locale, respectiv serviciilor și direcțiilor din subordinea acestora, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor și petițiilor cetățenilor din circumscripțiile electorale în care au fost aleși, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului”. Astfel, față de dispozițiile aflate în vigoare este adăugată posibilitatea deputaților și a senatorilor de a se adresa organelor administrației publice centrale și locale și personal, nu doar prin intermediul birourilor parlamentare. În plus, conform modificărilor, deputații și senatorii se pot adresa și serviciilor și direcțiilor din subordinea organelor administrației publice, iar modalitatea de adresare în scris este completată cu sintagma "verbal ori prin mijloace de comunicare electronică”. Aceste modificări aduse vizează atât solicitările și petițiile cetățenilor, cât și obținerea de informații cu caracter public, necesare exercitării mandatului.

"a) Dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție reprezintă o expresie a funcției de control a Parlamentului asupra Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice. Potrivit acestui text din Legea fundamentală, „Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora”.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat: „controlul parlamentar se exercită asupra activității Guvernului și asupra celorlalte organe ale administrației publice, iar nu și asupra oricărei autorități publice centrale” (Decizia nr. 317/2006). În aceeași decizie, Curtea Constituțională a arătat că „solicitarea de informații și documente, ca modalitate de exercitare a controlului parlamentar, se poate face numai prin intermediul președinților Camerelor sau ai comisiilor parlamentare”.
Această interpretare dată de instanța constituțională este confirmată și de dispozițiile regulamentare ale Camerei Deputaților și Senatului. Art. 179 alin. (3) din Regulamentul Senatului statuează că fiecare senator are dreptul de a cere informațiile și documentele necesare referitoare la domeniul lui de activitate „prin intermediul președintelui Senatului sau al președinților comisiilor”. Potrivit art. 207 din Regulamentul Camerei Deputaților, „Camera Deputaților și deputații au dreptul să obțină informațiile necesare în vederea desfășurării activității lor din partea organelor administrației publice”. Art. 208 din același Regulament stipulează faptul că „(1) Deputatul poate solicita de la organele administrației publice centrale și locale alese, printr-o cerere adresată președintelui Camerei Deputaților sau președintelui comisiei permanente din care face parte, orice informații sau documente, în copie certificată, utile pentru desfășurarea activității sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta privește secrete de stat de importanță deosebită. Refuzul se aduce la cunoștința Camerei Deputaților care va decide în ședință secretă. (2) În cazul în care informațiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaților despre aceasta, iar Camera decide în ședință secretă. (3) Documentele se restituie după consultare.” Așadar, modalitatea reglementată de Legea fundamentală și de regulamentele parlamentare prin care deputații și senatorii pot obține informații necesare exercitării mandatului lor de la Guvern și organele administrației publice este cea prevăzută de art. 111 alin. (1), respectiv numai prin intermediul președinților comisiilor parlamentare sau al președinților celor două camere", mai spune Iohannis.

Potrivit acestuia, introducerea posibilității ca deputații și senatorii să se adreseze personal organelor administrației publice centrale și locale, respectiv serviciilor și direcțiilor din subordinea acestora încalcă Constituția. Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește modalitatea de adresare prin birourile parlamentare, dispozițiile depășind cadrul prevăzut de Constituție.

"În egală măsură, modificările aduse art. 39 alin. (3) și (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor sunt lipsite de claritate și previzibilitate, contrar exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție. În primul rând, nu este clară natura juridică a adresărilor realizate de deputați și senatori în sensul art. unic pct. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate. Potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, „prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice”.  În primul rând, petiția nu este adresată unei direcții sau unui serviciu din subordinea organelor administrației publice centrale sau locale, ci chiar instituțiilor sau autorităților administrației publice. Din această perspectivă, dispoziția care permite deputaților și senatorilor să se adreseze în mod direct serviciilor și direcțiilor din subordinea organelor administrației publice centrale și locale este una care contrazice chiar definiția dată de legiuitor petiției, în O.G. nr. 27/2002, aspect ce generează o neclaritate a normei și contravine exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție", mai spune șeful statului.

În al doilea rând, reglementarea care privește posibilitatea deputaților și a senatorilor de a se adresa verbal organelor administrației publice este una incompletă, în condițiile în care nu sunt prevăzute dispoziții pentru înregistrarea sau gestionarea solicitărilor verbale și nici a momentului de la care curge termenul de 30 de zile de răspuns, consideră el.

"Solicitările adresate de deputați și senatori au un regim juridic distinct de cel al petițiilor reglementate de O.G. nr. 27/2002, chiar dacă termenul de răspuns este similar, potrivit art. 39 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor. În condițiile în care actul normativ de bază care reglementează soluționarea petițiilor nu prevede posibilitatea înaintării unor petiții verbale ci doar „în scris ori prin poștă electronică”, reglementarea incompletă din cuprinsul art. I pct. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate ridică probleme de claritate, precizie și previzibilitate și contravine art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală", adaugă sursa citată.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
klaus iohannis
ccr