Producătorul de componente electrice și electronice pentru autovehicule Preh România, având în jur de 2.000 de salariați la fabrica sa de la Ghimbav și rulaj anual de peste 1 miliard de lei, parte a grupului german omonim, la rândul său controlat de conglomeratul chinez Joyson, acuză, într-un litigiu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), că riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu i se recunosc ca deductibile, din perspectiva impozitului pe profit și a TVA, cheltuieli de circa 137 milioane lei efectuate în cadrul unor tranzacții derulate cu ani în urmă cu grupul-mamă din Germania.
Decizia de impunere a Fiscului contestată de Preh România ca ilegală și incorectă este în sumă de 23,2 milioane lei, însă, dat fiind că este aferentă unor operațiuni efectuate în 2021, totalul suplimentar de plată către bugetul de stat s-ar ridica la peste 50 milioane lei, cu tot cu accesorii, susține compania, potrivit datelor din dosarul procesului, analizate de Profit.ro.
″Acest efort pentru societate ar trebui făcut din disponibilitățile curente. (...) S-ar putea achita aproximativ 34% din valoarea acestei impuneri suplimentare, dar procedând astfel, celelalte obligații ale societății și care țin de desfășurarea activității, respectiv plata furnizorilor, a angajaților, plata obligațiilor fiscale curente la bugetul de stat, ar rămâne neachitate. Plata acestor sume reprezentând impuneri suplimentare ar duce la imposibilitatea societății de a-și desfășura activitatea, nemaiputând genera venituri care să susțină plata cheltuielilor, (...) cu consecințe negative ireversibile, care ar putea ajunge chiar până la intrarea societății în incapacitate de plată sau în faliment″, arată sursa citată.
Deocamdată, Preh România a obținut în instanță, în luna iunie, suspendarea deciziei de impunere, contra depunerii unei scrisori de garanție bancară, până la soluționarea procesului pe fond, aflat în desfășurare și în care compania cere anularea deciziei.
Profit.ro a mai relatat recent un caz similar.
Spețele de acest tip sunt cu atât mai actuale cu cât Guvernul vrea să limiteze deductibilitatea cheltuielilor firmelor cu afiliații, mai precis să califice cheltuielile cu drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță și dobânzi, efectuate cu entități afiliate, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestora în totalul cheltuielilor de această natură (cu afiliați și neafiliați) este mai mare de 3%.
″În evidențele ANAF, există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate, și vorbim aici de onorarii de management, de cheltuieli de administrare, vorbim de proprietate intelectuală, vorbim de dobânzi intra-grup și vorbim de consultanță. Aceste cheltuieli apar, în momentul de față, în evidențele pe care aceste companii le raportează, și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli, care sunt susceptibile sau, să spun, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional să transferă profituri. (...)
Pe aceste patru categorii pe care le-am identificat, deja avem un volum de calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații. Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare, inspirat fiind din taxa care e folosită în Statele Unite, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil″, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Între timp, Guvernul a decis ca limitarea deductibilității să se aplice doar pentru cheltuieli cu afiliați nerezidenți, deci doar pentru multinaționale, pragul să fie coborât de la 3% la 1%, iar dobânzile să fie tratate separat. Ulterior, a fost anunțată o nouă modificare: limitarea deductibilității unor cheltuieli va fi aplicaă doar companiilor cu afaceri sub 50 de milioane de euro, ce nu intră, sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri, care va fi menținut.
În urma unui control finalizat anul trecut, ANAF a recalificat drept nedeductibile cheltuieli totale de circa 137 milioane lei ale Preh România către compania-mamă din Germania, cu transferuri de know-how (proprietate intelectuală), comisioane de vânzări, precum și servicii de management și administrative.
Peste jumătate din sumă (circa 71 milioane lei) a reprezentat plata transferului de know-how de la Preh GmbH, remunerat de firma din România în 2021 cu un procent de 8% din vânzări, în baza contractului general privind prețurile de transfer încheiat între ″mamă″ și ″fiică″.
″(...) produsul, în cazul nostru, generic vorbind, (reprezintă – n.r.) fiecare piesă auto în parte pe care societatea reclamantă o produce, dar ca să ajungă să producă această piesă, societatea reclamantă mai întâi se adresează societății din Germania, care realizează întreg conceptul piesei respective, transferă această informație, partea mecanică, design, soft, tot ce este nevoie, inclusiv modul în care liniile de producție trebuie realizate, către societatea din România, care, în cele din urmă, într-o ultimă etapă, trece la faza de producție în serie a fiecăreia dintre piesele auto în parte″, a explicat Preh România la proces.
În schimb, ANAF a considerat că, ″Din analiza contractului, nu rezultă intenția părților contractante, care sunt și persoane afiliate, de a realiza un transfer de know-how, așa cum este definit în practică și în legislația Uniunii Europene, transpusă în legislația națională, respectiv de a transmite o tehnologie, un procedeu, o informație etc, care au valoare comercială prin faptul că sunt secrete și care să-i ofere contribuabilului un avantaj comercial față de alți competitori, în condițiile în care activitatea principală a Preh România SRL o reprezintă producția de serie a proiectelor auto dezvoltate de societatea mamă″.
ANAF a mai susținut că ″(...) nu există un contract care să vizeze un transfer de know-how, care să permită prin clauzele sale să se identifice elementele de comparabilitate avute în vedere de ghidul OECD, necesare unei analize pertinente a prețului de transfer″, inspectorii Fiscului constând ″existența unei singure clauze ce face o referire sumară la <imobilizările necorporale>, un termen generic în care se include o multitudine de drepturi de proprietate intelectuală, printre care și know-how-ul″.
Fiscul a mai reconsiderat ca nedeductibile cheltuieli de aproape 33 milioane lei cu ″comisioane de vânzări″ plătite de firma din România către Preh GmbH.
″(...) se poate observa că societatea (Preh România – n.r.) nu are o funcție de vânzări la nivelul acesteia, aceasta nu are departament de vânzări, dar, cu toate acestea, societatea reclamantă înregistrează venituri prin facturarea directă către clienți. Or, ca să poată să ajungă în această situație, societatea reclamantă nu avea altă soluție decât fie de a lua din extern aceste servicii, fie în a-i fi prestate de afiliatul din Germania, așa cum se întâmplă în cauza de față. (...)
Societatea remunerează afiliatul său din Germania pentru negocierea, gestionarea contractelor în numele și pe seama sa. În fluxul operațional al societăților, societatea din Germania nu are relația directă cu clientul. Relația directă cu clientul ultim și cea care încasează banii este societatea din România. Raportat la susținerile pârâtei din întâmpinare, arată că nu se poate aprecia în mod corect ca societatea din Germnia să înregistreze doar costuri pentru activități care îi aduc venituri societății reclamante și care înregistrează veniturile în România. Este firesc să fie remunerat partenerul din Germania pentru serviciile pe care le prestează pentru societatea reclamantă″, a justificat Preh România.
″(...) în urma analizei contractului general privind prețurile de transfer, s-a constatat că serviciile facturate de Preh Gmbh sub titulatura <alocare comision pentru vânzări> nu au un conținut economic, iar cheltuielile cu aceste servicii nu au fost realizate cu scopul de a obține beneficii economice, ci în scopul de a se obține o situație fiscală mai favorabilă. (...)
În opinia pârâtei, susținerile Preh România SRL, potrivit cărora comisionul este datorat pentru servicii suport în domeniul vânzărilor și relațiilor cu clienții, nu sunt în conformitate cu legislația în vigoare, atât timp cât comisionul reprezintă o plată datorată pentru servicii de intermediere realizate de profesioniști, cum ar fi un agent comisionar general sau o persoană asimilată, iar din analiza clauzelor contractuale reiese că Preh Gmbh Germania nu prestează o asemenea activitate. În consecință, serviciile privind alocare comision pentru vânzări în sumă de 32.772.086 lei nu sunt utilizate în scopul operațiunilor taxabile ale persoane impozabile Preh România SRL (...)″, a fost replica ANAF.
Fiscul a mai respins la deducere cheltuieli de aproape 12 milioane lei cu ″servicii administrative de grup″ prestate de Preh GmbH.
″(...) documentele prezentate în justificarea prestațiilor se referă în principal la activități generale, fără a conține elemente care să se refere la prestația efectivă, ore lucrate, persoane implicate, aport, concluzii, tarife concrete, mai mult, conținutul înscrisurilor și corespondenței legate de aceste servicii cu prestatorul de servicii având un caracter general. În concluzie, societatea nu a făcut dovada că respectivele cheltuieli cu servicii de resurse umane, finanțe-contabilitate, juridic, marketing etc aferente anului 2021 au fost efectuate în scopul desfășurării activității economice, aplicând astfel în mod nejustificat un tratament de deductibilitate fiscală a sumelor facturate″, a argumentat ANAF.
În procesul pe fond, este în curs de întocmire o expertiză tehnică judiciară în specialitatea fiscalitate, care analizează tranzacțiile intragrup aflate în litigiu și în baza căreia instanța de judecată va soluționa speța.
Preh România, care produce componente precum comutatoare multifuncționale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de control al climei și elemente de comandă din consola centrală a automobilelor, pentru BMW, Volkswagen, Porsche, Skoda, Seat, Audi, Mercedes sau Tesla, activează din 2009 în România și a terminat anul trecut cu pierderi de 25,9 milioane lei, la încasări totale de 1,35 miliarde lei, și cu un efectiv mediu de 1.894 de salariați.
