Companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor, prevede un proiect de modificare a Codului Fiscal depus la Parlament.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"Reducerea se calculează lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizează ca surse proprii de finanțare", stipulează draftul de act normativ, ceea ce înseamnă că acționarii firmelor nu-și vor putea distribui sub formă de dividende profitul suplimentar rezultat din aplicarea cotei reduse de impozit de 5% în loc de cea generală de 16%.
Această facilitate nu va fi acordată companiilor din siderurgie, extracție cărbune, construcții navale, fibre sintetice, transporturi și infrastructură conexă, producție și distribuție de energie electrică și infrastructură conexă, agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură, minerit și exploatare în carieră, întrucât legislația UE interzice expres acordarea de ajutoare de stat regionale în aceste sectoare economice.
Extras din expunerea de motive a proiectului de lege
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus de Mugur Isărescu și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
"Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum și din prestări de servicii plătesc o cota de impozit de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Reducerea se calculează lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizează ca surse proprii de finanțare", prevedea OUG nr. 217/1999, care nu includea excepții legate de cifra de afaceri sau de localizarea sediilor companiilor exportatoare.
Ulterior, interdicția distribuirii beneficiilor facilității sub formă de dividende a fost eliminată de Parlament, prin Legea de adoptare a ordonanței, 189/2001. Facilitatea fiscală pentru exportatori a fost abrogată de Codul Fiscal adoptat în 2003, prin care s-a trecut la cota unică de impozitare de 16%.
Extras din expunerea de motive a proiectului de lege
"Deși într-o primă etapă tendința ar fi de scădere a veniturilor (bugetare – n.r.), luând în considerare experiența unor măsuri similare luate în trecut, este de așteptat să avem în realitate de a face cu un efect multiplicator de creștere a veniturilor. Fără a lua în considerare efectul multiplicator, bugetul statului ar avea o scădere a încasărilor în primul an de aplicare a măsurii. În Strategia fiscal-bugetară pe anii următori, în condiții normale se preconizează o creștere a exporturilor de 5-6% pe an, astfel că oricum se va înregistra o atenuare a impactului negativ asupra veniturilor. Dacă ne uităm la primul an de aplicare a OUG nr. 217/1999, vom vedea că în anul 2000 a avut loc o creștere a exporturilor de aproximativ 20%, procent similar și în anul următor", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, depus de mai mulți parlamentari USR.
Potrivit sursei citate, companiile cu cifre de afaceri mari nu sunt afectate de disparitățile de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale unei țări sau dintre state întrucât nu depind doar de piața locală din regiunea în care își desfășoară activitatea și sunt capabile să își promoveze produsele fără probleme în afara regiunii sau chiar în afara granițelor unei țări.
"Aplicarea unei astfel de măsuri (impozit de 5% pe profitul din exporturi – n.r.) fără existența unui prag maxim privind cifra de afaceri ar face ca aceste companii ce nu au cu adevărat nevoie de această facilitate să beneficieze de ea. Astfel, un prag de 100 milioane euro privind cifra de afaceri anuală este suficient de mic încât companii foarte mari să nu abuzeze de această măsură și suficient de mare încât să permită IMM-urilor să se dezvolte", argumentează inițiatorii.
Extras din expunerea de motive a proiectului de lege
De asemenea, ar urma să fie exceptate de la facilitatea fiscală companiile exportatoare din regiunea București-Ilfov pentru că aceasta este singura din România care are un PIB pe cap de locuitor de peste 75% din media UE, iar normele comunitare prevăd că se pot acorda ajutoare de stat regiunilor în care "nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut".
Facilitatea fiscală are ca scop și sprijinirea exportatorilor cu capital românesc. "De asemenea, din primii 100 de exportatori, doar 5 firme sunt cu capital majoritar românesc, respectiv 40 de firme din primii 500 de exportatori. Cea mai mare parte a companiilor cu capital autohton au cifre de afaceri anuale de 3-4 milioane euro și, conform unor analize din piață, reprezintă între 8-12 miliarde euro", se mai afirmă în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului Fiscal.
Exporturile de mărfuri românești au crescut cu 9,5% în perioada ianuarie-noiembrie a anului trecut, la 58,15 miliarde euro, în vreme ce importurile au avut o dinamică superioară, cu un avans de 12,3%, la 64,49 miliarde euro, potrivit datelor INS. Deficitul comercial al României se ridica la 11,34 miliarde euro după primele 11 luni din 2017, în creștere cu peste 29% comparativ cu perioada similară a anului 2016, când a fost 8,77 miliarde euro.
