Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marți, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă și nouă abțineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o ședință tensionată, în care opoziția a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca ședința să poată continua.Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marți, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă și nouă abțineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o ședință tensionată, în care opoziția a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca ședința să poată continua.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de votul final, PNL și USR și-au susținut cele peste 160 de amendamente respinse, scrie News.ro.
La un moment dat, senatorii PNL, USR și PMP au părăsit sala de ședință a plenului pentru a nu fi asigurat cvorumul necesar pentru votul proiectului de lege privind modificarea Codului penal. Însă, senatorii UDMR s-au alăturat ședinței de plen, astfel că a fost asigurat cvorumul pentru continuarea lucrărilor. La ultimul apel în plen erau prezenți 73 de senatori, astfel că opoziția a revenit și ea în bănci.
Senatoarea PNL Alina Gorghiu a declarat, în timpul dezbaterilor privind adoptarea modificărilor la Codul penal, că aceste modificări nu reprezintă decât "ambiția absurdă a unui singur om", iar senatorul USR Nicu Fălcoi a afirmat că "PSD a inventat un nou mod de a fura". De asemenea, senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislația penală și a spus că UDMR nu este de acord cu abrogarea articolului privind la neglijența în serviciu și nici cu unele modificări aduse articolului privind abuzul în serviciu. Senatorul PSD Șerban Nicolae, unul dintre inițiatorii modificării Codului, a spus că majoritatea amendamentelor adoptate provin de la CSM și asociațiile profesionale, afirmând că nu crede că judecătorii au vreo vină în faptul că “Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme”.
“Din păcate, discutăm într-adevăr un proiect esențial pentru democrație și pentru sistemul judiciar și pentru fiecare dintre noi, în niște condiții de necalificat, în termeni civilizați. Lipsa de cvorum la o asemenea lege importantă mie mi se pare de nepermis, inclusiv țipetele stridente ale unei doamne din sală la momentul ăsta mi se par de nepermis. Ține de bunul simț, de educație, dar unde nu e, nici Dumnezeu nu cere și nici PNL nu cere”, a spus Alina Gorghiu.
De asemenea, ea spune că proiectul Codului penal reprezintă ambiția absurdă a unui singur om. Ea a criticat faptul că ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu s-a aflat în plen în timpul dezbaterilor.
“Proiectul de Cod penal (...) nu reprezintă altceva decât ambiția unui singur om și vorbim de o ambiție cât se poate de absurdă. E vorba de o lege importantă, de o lege majoră, care nu doar că nu are în spate un studiu de impact, dar nu are nici măcar un amărât de ministru al Justiției prezent în sala de plen, astăzi (marți – n.r.), deși pe la Comisii de fiecare dată când vine un consilier, director sau consilier de stat spuneți că nu dezbateți proiecte de lege decât atunci când apare ministrul. Astăzi, în plenul Senatului, când nu apare ministrul, nu aveți niciun fel de ezitare și nici nu clipiți. Sunței mândri că nimeni de la Guvern nu a venit să reprezinte instituția pe care o susțineți dumneavoastră”, a mai spus Gorghiu.
Senatorul USR Nicu Fălcoi a precizat că noua definiție a abuzului în serviciu va face ca în România să nu mai existe niciun dosar pentru această infracțiune, susținând că “PSD a inventat un nou mod de a fura”.
“După ce am aflat noua definiție pentru abuzul în serviciu, primul gând a fost să văd dacă va mai rămâne în România vreun dosar întocmit pentru această infracțiune. Nu de altă, dar că să îmi pot da seamă dacă domul Iordache, Nicolicea și ceilalți reprezenanti ai PSD-ALDE -UDMR din Comisie și-au îndeplinit toate sarcinile trasate sau le-a mai scăpat cumva ceva pe care l-ar putea face din nou pe domnul Dragnea să își ceară scuze din nou infractorilor. (...) PSD a inventat un nou mod de a fura, hoția altruistă în care împarți cu ceata de altruiști politici ce ai furat de la români”, a spus Nicu Fălcoi.
Senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislația penală și a spus că UDMR nu este de acord cu aborgarea articolului din Codul penal cu privire la neglijența în serviciu și nici cu unele modificări la abuzul în serviciu.
“Deciziile CCR trebuie sau nu transpuse în legislația internă? Categoric, răspunsul este da. Dacă aceste decizii trebuiau transpuse la momentul actual? Răspunsul este, categoric, nu. Nu acum trebuiau transpuse, ci mult mai de mult. (…) Sunt două chestiuni pe care nu putem să le susținem așa cum ele sunt formulate în raportul Comisiei speciale. Nu suntem de acord cu abrogarea articolului privind neglijența în serviciu. Nu putem să fim de acord cu această chestiune, pentru că modalitatea de săvârșire din culpă a încălcării atribuțiilor de serviciu ar dispărea. Aici, la această infracțiune, trebuia reglementat ce ne-a spus Curtea la abuzul în serviciu, pentru că sunt oarecum legate”, a spus Cseke.
Acesta a spus, legat de abuzul în serviciu, că UDMR este de acord cu faptul că s-au adus unele modificări cerute de CCR, iar la stabilirea pragului pentru infracțiune “e o altă discuție”.
“În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, noi putem să susținem o formă care transpune cele două decizii ale CCR, care ne-a spus două lucruri: atribuțiile de serviciu trebuie reglementate la nivel de lege, această parte este în raportul Comisiei și că trebuie determinat un prag pentru infracțiune, și această chestiune este stabilită. E o altă discuție cât trebuie să fie pragul”, a mai spus el.
De asemenea, Cseke Attila a explicat faptul că UDMR nu este de acord cu reducerea limitei maxime de pedeapsă pentru abuzul în serviciu și cu sintagma “pentru a obține pentru sine, soț, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial”, iar dacă aceste probleme nu se vor rezolva prin adoptarea amendamentelor respinse care „ar rezolva” aceste lucruri, formațiunea sa nu va susține proiectul de lege.
“S-au introdus două chestiuni în plus la abuzul în serviciu, și anume reducerea limitei maxime de pedeapsă de la 7 la 5 ani și s-a introdus sintagma <pentru a obține pentru sine, soț, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial>. Cu aceste două chestiuni adăugate, grupul UDMR nu poate să fie de acord. Vă spun că din dezbatere, atunci când amendamentele respinse se susțin, vom vota cele două amendamente care ar rezolva cele două chestiuni – să rămână neglijența în serviciu și abuzul în serviciu să rămână în forma cerută de CCR. Dacă acest lucru nu se întâmplă, UDMR nu va putea susține propunerea legislativă”, a conchis el.
Senatorul UDMR a mai susținut că este de acord cu abrogarea pedepsei amenzii atunci când există și pedeapsa închisorii, dar și cu reglementarea ca la confiscarea extinsă trebuie să rezulte din probele administrate că bunurile provin din activități infracționale.
Senatorul PSD Șerban Nicolae a spus că majoritatea amendamentelor adoptate provin de la CSM și asociațiile profesionale, afirmând că nu crede că judecătorii sut vinovați vină că “Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme”.
“În fapt, am încercat să simplificăm această dezbatere la nivelul instituțiilor însărcinate cu aplicarea legii. Marea majoritate a amendamentelor provin de la CSM și de la asociațiile profesionale. Am văzut forma finală și ca inițiator vă pot spune că sunt mulțumit cu faptul că am depășit această etapă și că se poate trece peste deciziile care au constatat neconstituționalitatea unor dispoziții din Codul penal, în așa fel încât alternativa la actuala formă să fie cea propusă de comisia specială. Între a avea dispoziții în Codul penal neconstituționale și a oblige instanțele de judecată să facă lucruri anormale pentru statutul judecătorilor, adică să distingă ce anume din Codul penal se poate aplica și în ce limite și cum anume trebuie interpretată legea și face modificările pe care le-am considerat la acest moment ca fiind necesare, a doua variantă este de preferat. Eu cred că judecătorii nu au nicio vină în faptul că Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme. (...) Am văzut și amendamentele respinse ale Comisiei și așa cum am constatat cu toții că ele nu au făcut decât încerce o tergiversare a dezbaterilor, să aducă în discuții cazuri private, individualizate personal, în așa fel încât să se asigure că pot să continue cu acest mecanism de epurare politică sau de joc politic prin intermediul legislației penale și al instituțiilor judiciare”, a spus senatorul PSD.
Comisia specială a eliminat din sfera infracțiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiției din Codul penal a grupului infracțional organizat, în sensul că nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și fără a avea o continuitate. Direcția Națională Anticorupție a transmis, luni, că numeroase dosare vor fi închise ca urmare a intervenirii prescripției.
Comisia a adoptat modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, astfel că infracțiunea nu se pedepsește dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obține foloase materiale necuvenite pentru sine, soț sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infrațiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracțiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiției din Codul penal a grupului infracțional organizat, în sensul că nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și fără a avea o continuitate.
"Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, Ordonanță de urgență sau Ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin acesta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.
În forma inițiată de Ministerul Justiției, după care PSD și-a creat propriul amendament, spune că: ”Fapta fucționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, Ordonanță de urgență sau Ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos patrimonial și prin acesta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul Ministerului Justiției adoptat de Comisie.
Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepsește penal: "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică", scrie în actuala formă a infracțunii de abuz în serviciu din Codul penal".
“Fapta funcționarului public care în exercitarea atribțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos încălcându-și obligațiile de serviciu cu reglementare prin lege ordonanță sau ordonanță de urgență a guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoare da 2 la 7 ani și interzicerea exercitării drepturilor de a ocua o funcție publică”, se arată în propunerea formulată de PNL pentru modificarea alineatului 1 al articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu.
De asemenea, propunerea USR voia ca, pe lângă închisoarea de la 2 la 7 ani, să îi fie interzisă persoanei acuzate de abuz în serviciu și dreptul de a ocupa o funcție publică. “Fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau a ordonanțe de urgență și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juriidce se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".
"Fapta funcționarului public care, cu scopul de a obține pentru sine sau pentru soț, rudă sau afin de până la gradul II inclsiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, și prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplinește elementul constitutiv al altei infracțiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR de modificare a infracțiunii.
Deputatul UDMR Marton Arpad a propus și modificarea alineatelor 2 și 3 din articolul 297, astfel: (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu intenție prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, îngrădește exercitarea unui drept ale unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, reglie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere. vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție cu HIV SIDA”.
Totodată, la alineatul 3, UDMR a propus ca dispozițiile alineatelor 1 și 2 să nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Abrogarea articolului 297 privind abuzul în serviciu a fost fost supusă la vot, iar inițiatoarea propunerii, deputatul PSD Oana Florea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea au votat "pentru".
Din totalul de 31 de amendamente, 30 au fost respinse prin vot.
De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiției a eliminat din sfera infracțiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern.
Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabilește: ”Dispozitivele alineatelor (1) și (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.
Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă" și o abținere.
În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracțiuni de corupție.
”(3) Dacă infracțiunile prevăzute la art. 295 și 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispozițiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia”, prevede amendamentul adoptat.
Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD și a fost adoptată cu 12 voturi "pentru" și două abțineri. De asemenea, opoziția a cerut să se renunțe la abrogare, însă solicitarea a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei.
"Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu, aborgată de Comisie.
Comisia specială pentru modificarea legilor justiției a decis, luni, modificarea definiției din Codul penal a grupului infracțional organizat, în sensul că nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și fără a avea o continuitate.
“Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM și preluat de PSD.
În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.
Comisia a modificat și termenele de prescripție, printr-un amendament al senatorului ALDE Steluța Cătăniciu.
Alineatul (1) al articolului 154 a fost modificat astfel: „(1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda”.
De asemenea, la propunerea Ministerului Justiției, comisia a modificat și articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când față de o persoană se dispune condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanța își formează convingerea, în baza elementelor de fapt și a probelor administrate, că bunurile respective provin din activități infracționale. Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei”.
Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.
Astfel, comisia a abrogat literele d) și g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiționate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiționată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnații care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.
Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanțe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.
Săptămâna trecută, comisia a decis că fostul soț este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înțelege soțul sau fostul soț sau persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înțelege soț sau persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.
PSD-ALDE a propus și abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcționarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiția actuală a funcționarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma inițială.
Peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, a declarat, în urmă cu o săptămână, și procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
