Reorganizare la ANAF și Finanțe - crește cu 76 numărul de posturi în minister, precum și numărul de secretari de stat, apare încă un vice la ANAF. Direcția de mari contribuabili, de unde e detașat Mișa, va fi absorbită în cadrul ANAF

Reorganizare la ANAF și Finanțe - crește cu 76 numărul de posturi în minister, precum și numărul de secretari de stat, apare încă un vice la ANAF. Direcția de mari contribuabili, de unde e detașat Mișa, va fi absorbită în cadrul ANAF
Marius Oncu
Marius Oncu
scris 23 feb 2024

Ministerul Finanțelor a pregătit un amplu proces de reorganizare, care prevede creșterea numărul maxim de posturi din aparatul central al instituției cu 76, la 2.077, majorarea numărului de posturi de secretar de stat de la 6 la 7 (toate ocupate în prezent), precum și o serie de măsuri la nivelul ANAF și celorlalte instituții subordonate Finanțelor. Printre măsurile propuse acum, prin două proiecte, se numără și creșterea numărului de vicepreședinți ANAF de la 2 la 3 (noul vice se va ocupa de digitalizare), alinierea drepturilor salariale din cadrul unităților subordonate Finanțelor la nivelul din ANAF, posibilitatea de a achiziționa mașini și mobilier pentru structurile de control din ANAF și Vamă, introducerea unei funcții specifice și a unor posturi noi de conducere la Antifraudă, precum și reorganizarea DGAMC, direcția ANAF pentru mari contribuabili, de unde conducerea Fiscului l-a detașat din funcția de director pe Ionuț Mișa.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Trebuie precizat că aceasta nu este reorganizarea Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate în baza legii 296, din toamna anului trecut, care prevedea desființarea unor posturi neocupate și restructurarea unor funcții, cum este cea de șef birou. Acea reorganizare, va avea loc la o dată ulterioară, termenul limită din prezent fiind de 30 iunie.

Modalitatea de reorganizare a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili (DGAMC), pierderea personalitatii juridice si functionarea ei ca direcție generală în cadrul ANAF se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbția DGAMC de către ANAF. Posturile și personalul aferente DGAMC vor fi preluate pe bază de protocol, în condițiile legii, în cadrul aparatului propriu al ANAF. Astfel, DGAMC nu va mai avea buget propriu, iar servicile suport ale direcției vor fi intregrate cu cele ale ANAF.

Numărul de posturi de la Ministerul Finanțelor și din instituțiile subordonate

(acesta este numărul maxim de posturi prevăzut în acte normative. Numărul de posturi ocupate este mai mic, mai ales în cadrul ANAF)

  • Ministerul Finanțelor va avea un număr maxim de 2.077 posturi în organigramă, față de 2.001 în prezent.

  • ANAF rămâne la 22.287

  • Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate rămâne la 52

  • Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc rămâne la 211

  • Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor rămâne la 160

  • Autoritatea Vamală Română rămâne la 3.090

  • Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar rămâne la 25

Măsuri de reorganizare la nivelul ANAF (pe scurt)

1.înființarea celui de-al treilea post de vicepreședinte al ANAF,
2.renunțarea la personalitatea juridică și preluarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili la nivelul aparatului propriu al ANAF,
3.înființarea funcțiilor publice specifice de execuție de inspector antifraudă, dar și a funcțiilor publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector șef direcție antifraudă, inspector șef serviciu antifraudă,
4.introducerea unor reglementări referitoare la atragerea răspunderii potrivit legii în cazul divulgării secretului fiscal,
5.completarea art. 5 din OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu un nou alineat referitor la achiziționarea de autoturisme de către autoritățile subordonate Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale. Totodată se propune reglementarea ca achiziția acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al ONAC.
6.derogare de la OUG nr. 34/2023, în sensul că în anul 2024 autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale pot achiziționa autoturisme autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 109/2014, precum și mobilier și aparatură birotică, așa cum sunt prevăzute în grupa 3 "Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale", subgrupele 3.1. "Mobilier" și 3.2. "Aparatură birotică" din cadrul Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum și obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spațiilor cu destinația de birou.
7.Completarea Anexei 51 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin introducerea funcțiilor publice specifice cu statut special din cadrul Autorității Vamale Române.
8. Introducerea unei reglementări care să ofere posibilitatea creerii cadrului necesar pentru asigurarea unei coordonări unitare a structurilor juridice de la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, inclusiv al administrațiilor județene/ de sector.
9.Alinierea drepturilor salariale ale personalului din cadrul unităților subordonate Ministerului Finanțelor la nivelul de salarizare pentru funcțiile din cadrul ANAF, unitate subordonată MF.

Schimbări preconizate la nivelul Ministerului Finanțelor

Prin prezentul act normativ se propune implementarea măsurilor privind consolidarea capacității instituționale astfel:

1. modificarea și completarea funcțiilor și atribuțiilor prevăzute la art.2 alin.(2) și la art.3 alin.(1) după cum urmează:

- completarea funcțiilor de la art. 2 alin. (2) cu patru noi funcții, respectiv:

  • de coordonare a activității de analiză a cheltuielilor publice,
  • de gestionare și implementare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră la nivel național, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023;
  • de gestionare a pachetului de acte normative, prin prisma elementelor de taxare, în vederea conformării planului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050, o de coordonare și de gestionare a relației cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în domeniul infracțiunilor fiscale (Tax crime), 

- completarea prevederilor art. 3, alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009, în sensul introducerii următoarelor atribuții ca urmare a înființării noilor structuri și a propunerilor formulate de structurile organizatorice din cadrul ministerului pentru actualizarea atribuțiilor acestora:

a) soluționează plângerile prealabile formulate împotriva deciziilor emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A., în condițiile Ordinului ministrului finanțelor nr. 3244/2022 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - S.A. a procedurilor privind monitorizarea și stoparea/recuperarea ajutorului de stat, precum și plângerile prealabile formulate împotriva deciziilor emise de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN, în condițiile Ordinului ministrului finanțelor nr. 3904/2022 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii - S.A. - IFN a procedurilor privind monitorizarea și stoparea/recuperarea ajutorului de stat;
b) soluționează contestațiile administrative formulate împotriva titlului de creanță emis de către structura de control din cadrul Ministerului Finanțelor, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate, aprobată prin Legea nr. 227/2023;
c) realizează activități de inspecție privind constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora/a fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, în condițiile prevederilor legale;
d) soluționează contestațiile în situația în care autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene identifică cheltuieli care nu îndeplinesc condiții de eligibilitate, în cadrul proiectelor pentru care aceasta sau persoana juridică desemnată ca autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene are calitatea de beneficiar, iar împotriva actului care stabilește rețineri la plată se formulează contestație;
e) îndeplinește funcția de control conform prevederilor acordurilor de delegare și cu respectarea prevederilor legale privind constatarea neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, în calitate de organism intermediar pentru Programele Regionale 2021 – 2027;
f) soluționează contestațiile administrative formulate împotriva titlului de creanță emis de către structura de control din cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organism intermediar pentru Programele Regionale 2021 – 2027, conform prevederilor acordurilor de delegare;
g) efectuează periodic, împreună cu ordonatorii principali de credite, analize ale cheltuielilor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) - h) din Legea nr. 500/2002 și urmărește stadiul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin rapoartele de analiză a cheltuielilor publice;
h) monitorizează execuția bugetară pe baza datelor și informațiilor gestionate de Ministerul Finanțelor la nivelul ordonatorilor de credite și instituțiilor publice aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea acestora cu privire la cheltuielile efectuate;
i) exercită controlul cheltuielilor curente și de capital, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023, pentru categoriile de cheltuieli care înregistrează o creștere cu mai mult de 20% față de costul mediu al achizițiilor de produse/servicii/echipamente și/sau execuție de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente și de capital aferente unor instituții publice similare, după caz;
j) controlează modul de evidențiere a bunurilor proprietate publică/privată a statului la nivelul autorităților administrației publice locale;
k) pune în aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră.
l) soluționează cererile privind solicitările importatorilor de a obține statutul de declarant autorizat în registrul CBAM;
m) solicită constituirea unei garanții pentru a autoriza un declarant, în cazul în care declarantul nu a fost stabilit pe parcursul celor două exerciții financiare anterioare anului în care a fost depusă cererea;
n) gestionează actele normative prin prisma elementelor de taxare în vederea conformării planului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050;
o) face schimb de informații cu autoritățile competente;
p) analizează și propune avizarea proiectelor de acte normative, instrucțiuni și norme metodologice elaborate de alte direcții/direcții generale sau instituții care vizează domeniul taxelor verzi, prin prisma elementelor de taxare;
q) asigură participarea la cursuri, seminarii, schimburi de experiență organizate în țară și străinătate care au ca obiect domeniul CBAM și al taxelor verzi;
r) participă la reuniunile Comitetului CBAM și la sesiunile de instruire organizate la nivelul Comisiei Europene și asigură pregătirea materialelor necesare participării la aceste reuniuni
s) colaborează la nivel național cu instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul infracțiunilor fiscale (Tax crime) în vederea analizării și implementării recomandărilor formulate de OCDE în domeniul Tax crime;
t) asigură coordonarea relației cu OCDE în domeniul infracțiunilor fiscale (Tax crime), alături de instituțiile și autoritățile cu atribuții specifice în acest domeniu;
u) organizează activitatea de control financiar preventiv propriu, îndrumând metodologic entitățile din structurile ministerului;
v) organizează, coordonează și ține evidența bunurilor din domeniul public și privat al statului aflate în administrarea Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inițiind și promovând în acest sens proiecte de acte normative;
w) efectuează plata despăgubirilor, a taxelor de timbru și onorarii de expertiză judiciară inclusiv a celor provenite din aplicarea legislației privind creanțele fiscale administrate de Ministerul Finanțelor și ANAF, a altor daune stabilite ca fiind datorate în nume propriu sau în reprezentarea intereselor statului, pe baza hotărârilor executorii ale instanțelor judecătorești sau arbitrale, precum și obligațiile bănești ale statului român născute din aplicarea Convenției europene a drepturilor omului și constatate prin acorduri de soluționare amiabilă, prin decizii ale Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei si hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și sancțiunile pecuniare aplicate statului român de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

- modificarea atribuțiilor prevăzute la pct. 80, 87 și 105 de la art. 3 alin. (1);

- modificarea atribuției prevăzută la art.15 alin. (1).

Motivarea completării/modificării atribuțiilor este susținută și de necesitatea armonizării acestora cu noile acte normative în vigoare cu impact asupra activității Ministerului Finanțelor.

Stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii

Având în vedere necesitatea înființării unei structuri dedicate „Tax & crime” care să asigure atât relaționarea cu OCDE cât și cu celelalte instituții și autorități naționale cu atribuții și competențe pe zona infracțiunilor fiscale.

Necesitatea înființării este accentuată inclusiv de faptul că lipsa acestei structuri a determinat întârzierea completării chestionarului lansat de către OCDE României privind participarea la exercițiul de evaluare comparativă a celor 10 principii globale ale OCDE pentru combaterea criminalității fiscale și transmiterea acestuia către OCDE. Este de menționat faptul că scopul acestei structuri nu este unul limitat în timp, doar la procedura aderării la OCDE , întrucât, pe de o parte ulterior evaluării României, acestei structuri îi va reveni sarcina de a coordona implementarea recomandărilor realizate de această organizație și ulterior aderării îi va reveni sarcina urmăririi și coordonării implementării instrumentelor și practicilor elaborate de OCDE în domeniul TAX & crime.

Totodată, stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, ”Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară” - Jalonul 234 („Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG”); ”Elaborarea si aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde ” - Jalonul 123 („Bugetarea verde”); ”Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și al ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterii calității consultărilor publice la toate palierele administrației (Componenta C14 – Buna guvernanță)”, ținta 403, cât și a celor ce rezultă din procesul de aderare a României la OECD.

Înființarea unui post de secretar de stat și a cabinetului acestuia

Potrivit Finanțelor, măsura este necesară, ținând seama de necesitatea coordonării desfășurării activității în domeniul digitalizării la nivelul Ministerului Finanțelor, precum și de sarcinile suplimentare ce decurg din actele normative cu incidență asupra activității ministerului. Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor, administrat prin Centrul Național pentru Informații Financiare, are cea mai mare amploare în cadrul sistemelor informatice ale administrației publice din România, fiind integrat cu numeroase fluxuri de informații și funcționalități ale instituțiilor publice din România și unele din Uniunea Europeană. Situația actuală a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor, a fost prezentată Guvernului României, potrivit documentelor care au stat la baza adoptării Memorandumului cu tema ”Situația Centrului Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor și măsuri necesare pe termen scurt și măsuri ce vor fi întreprinse la nivelul MF pentru asigurarea funcționării CNIF”, atrăgându-se atenția asupra riscurilor iminente ce pot apărea la nivelul acestei structuri, printre care și acela că nefuncționarea din orice motiv, chiar, parțială, a unuia sau mai multor componente ale acestuia ar echivala cu o situație de dezastru național. Importanța funcționării în bune condiții a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor gestionat de Centrul Național pentru Informații Financiare a fost recunoscută și prin intermediul hotărârii Consiliului Suprem de Apărare al Țării prin care s-a aprobat că sistemul integrat al Ministerului Finanțelor este de importanță strategică, esențial pentru interesele de securitate ale României.

Schimbări preconizate la ANAF

La nivelul Agenției se înființează un nou post de vicepreședinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituției, având în vedere dimensiunile și complexitatea activității ANAF în vederea eficientizării procesului aferent și asigurării unui circuit informațional decizional care să asigure o mai mare coerență decizională, dar și pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaționale) raportat la rezultatele obținute, obiectivele principale pe linia digitalizării neputând fi realizate fără o susținere consistentă și performantă din partea unui management dedicat.

În vederea respectării inițiativelor strategice ale Agenției, este nevoie să fie adoptate toate măsurile necesare pentru consolidarea capacității administrației fiscale de a colecta taxele la bugetul general consolidat în mod special prin digitalizare.

Noul post va fi obținut prin desființarea unui post vacant existent în cadrul ANAF și înființarea unui post de vicepreședinte ANAF, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primministrului, care va exercita atribuțiile delegate de președintele Agenției.

Începând cu data de 1 aprilie 2024, în cadrul aparatului propriu al ANAF va funcționa Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, organ fiscal a cărui competență de administrare fiscală se stabilește în condițiile legii.

Modalitatea de reorganizare a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, pierderea personalității juridice si functionarea ei ca direcție generală în cadrul ANAF se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbția Direcției generale de administrare a marilor contribuabili de către ANAF. Posturile și personalul aferente Direcției generale de administrare a marilor contribuabili vor fi preluate pe bază de protocol, în condițiile legii, în cadrul aparatului propriu al ANAF.

Statut special pentru angajații Antifraudă

Personalul din cadrul structurii specializate - respectiv Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF)- este direct implicat în procesul de prevenire și combaterea actelor și faptelor de evaziune și fraudă fiscală. Pentru a permite îmbunătățirea structurii de control operativ privind lupta împotriva evaziunii și fraudei fiscale, se impune ca pentru această activitate personalul să fie specializat, având în vedere faptul că în activitatea DGAF există arii operaționale și strategice ale Agenției care pot fi îmbunătățite pentru atingerea unei performanțe și eficacități optime a organizației.

Se propune în acest sens revenirea la utilizarea unei funcții publice specifice structurii de antifraudă, respectiv funcția de inspector antifraudă care să susțină și să reflecte într-o o manieră consistentă dezvoltarea activității, cu modificarea în mod corespunzător a cadrului legal aplicabil funcției publice și funcționarilor publici.

Potrivit prevederilor legale, organele de control din cadrul DGAF sunt în permanență la dispoziția serviciului. Astfel această structură poate interveni operativ prin controale antifraudă ori de câte ori starea de fapt o impune, fiind binecunoscut că faptele de evaziune fiscală sunt premeditate, autorii acestora putând acționa oricând și oriunde în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Atribuțiile și datele corespunzătoare operaționalizării sistemelor RO e - Transport și RO e-Sigiliu și având în vedere, totodată, noile reglementări legale privind prevenirea și combaterea unuor activități economice ilicite, există premisa ca numărul de acțiuni operative de control să crească exponențial, fiind necesară o consolidare a funcției ocupate de personalul care efectuează control antifraudă.

Obligațiile specifice, suplimentare comparativ cu alte funcții generale din cadrul ANAF, precum punerea permanentă la dispoziția serviciului, portul de armament și de uniformă necesită reglementarea unor drepturi corelative printr-un statut special, aprobat prin lege.

Astfel, pot fi perfecționate cerințele profesionale și de integritate, dar și alte aspecte esențiale pentru asigurarea unei stabilități instituționale, ca premisă pentru eficientizarea activității DGAF și atingerea obiectivului strategic al ANAF pe linia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.

Importanța respectării secretului fiscal este o cerință fundamentală care asigură funcționarea corectă a sistemului administrării fiscale, secretul fiscal fiind o informație cu un grad sporit de confidențialitate. De asemenea, este oportun a se alinia legislația cu evoluția tehnologică în contextul creșterii importanței soluțiilor digitale în societatea românească, fiind astfel necesară o extindere a modalităților de colectare a consimțământului la variante actuale, mai eficiente, extrem de sigure și de rapide, în acord cu evoluția tehnologică. În acest sens se propune introducerea în cuprinsul actului normativ a unei reglementări referitoare la faptul că nerespectarea secretului fiscal de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu are acces la informații care constituie secret fiscal potrivit legii, atrage răspunderea potrivit legii.

e-Sigiliu

Sistemul național e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice având drept scop urmărirea deplasării pe cale rutieră a mărfurilor aflate sub supraveghere, prin acesta implemententându-se o metodă automatizată și rapidă de gestionare a siguranței încărcăturilor în ceea ce privește integritatea transporturilor, precum și respectarea rutei de deplasare, prin punerea la dispoziție în timp real de informații cu privire la poziția geografică și la evenimente de natură a pune în pericol securitatea transportului.

Implementarea Sistemului național e-Sigiliu constituie un reper asumat, de care România are nevoie, pentru îmbunătățirea și modernizarea activității specifice a instituțiilor specializate din cadrul Miniterului de Finanțe îmbunătățirea cooperării cu celelalte instituții cu comperențe.

Asigurarea respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se află într-o relație directă cu eforturile depuse la nivel unional iar adaptarea instituțiilor statului la noile cerințe demonstrează capacitatea României de a reacționa împotriva noilor forme de evaziune fiscală și fraudă vamală.

Pentru îndeplinirea responsabilităților și a misiunilor stabilite prin Sistemul național e-Sigiliu, precizate prin Ordinul comun nr. 5/5/2024, ANAF și AVR au nevoie de dotări corespunzătoare prin achiziția a unor mijloace de transport care să dispună de echiparea cu aparatură specifică și care să asigure funcționarea Sistemului național e-Sigilu în regim 24/7.

În același timp mijloacele de transport vor asigura îndeplinirea și a celorlalte tipuri de acțiuni de supraveghere pe căile rutiere sau în proximitatea locurilor în care se desfășoară operațiuni economice cu mărfuri aflate sub supraveghere vamală sau cu produse accizabile, respectiv deplasarea operativă și în deplină siguranță a personalului care participă la acțiuni comune cu structuri din cadrul Ministrului de Interne și ale Ministerului Public.

Totodată se propune reglementarea ca achiziția acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).

Actul normativ în forma propusă reglementează derogare de la OUG nr. 34/2023 în sensul că în 2024 autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 și al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv TVA, calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, precum și produse de mobilier și aparatură birotică, așa cum sunt prevăzute în grupa 3 "Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale", subgrupele 3.1. "Mobilier" și 3.2. "Aparatură birotică" din cadrul HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum și obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spațiilor cu destinația de birou.

viewscnt
Afla mai multe despre
ministerul finantelor
anaf
dgamc
reorganizare
onac
avr
vama
onjn