Miliardarul republican a semnat acest decret în cadrul unei ceremonii la Casa Albă, înconjurat de mineri de cărbune purtând căști de protecție, notează AFP, preluată de News.ro.
Textul dă instrucțiuni Pentagonului să încheie acorduri pe termen lung pentru furnizarea de energie electrică provenită din cărbune „pentru a se asigura că instalațiile militare și siturile esențiale pentru apărare au o alimentare neîntreruptă”, potrivit executivului american.
Guvernul lui Donald Trump este un adversar fervent al energiilor regenerabile, în special al energiei eoliene, considerată nesigură.
Cărbunele este „esențial pentru securitatea noastră națională”, a declarat Donald Trump în cadrul ceremoniei de semnare. Cu această ocazie, reprezentanții acestei industrii i-au acordat și titlul de „campion incontestabil al cărbunelui”.
Cărbunele, din care se produce mai mult de o treime din energia electrică mondială, contribuie în mod semnificativ la încălzirea globală din cauza emisiilor de CO2 generate de arderea sa.
De la revenirea sa la putere, Donald Trump încearcă să relanseze această industrie, mergând până la a obliga operatorii să mențină deschise centralele pe cărbune care urmau să fie închise.
Trump a semnat încă din primăvara anului trecut mai multe ordine executive menite să impulsioneze producția de cărbune în SUA, o mișcare în opoziție cu eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon, dar pe care susținătorii combustibilor fosili o privesc cu speranță.
Această politică contravine politicilor anterioare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și evoluției sectorului energetic.
Producția de cărbune a scăzut semnificativ în Statele Unite în ultimii 15 ani, această sursă de energie fiind înlocuită treptat de gazul natural și energiile regenerabile, mai ieftine și mai curate.
În 2023, cărbunele reprezenta doar puțin peste 16% din producția totală de energie electrică a Statelor Unite, față de aproximativ 50% în 2000.
Administrația Trump se pregătește, de asemenea, să abroge joi un text care servește drept bază pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra reglementării centralelor electrice.
În România, peste 30 de parlamentari, de la 4 partide, dintre care 3 aflate la guvernare, susțin un proiect de lege care propune ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi termocentrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune în România, în anumite situații, după cum a relatat Profit.ro.
Redactarea draftului, introdus recent pe circuitul parlamentar de aprobare și analizat de Profit.ro, este însă ambiguă, părând să vizeze și menținerea exploatărilor miniere carbonifere existente, cu calendar de închidere, și eventual aprobarea de principiu a deschiderii unora noi.
Legislația națională în prezent în vigoare, respectiv OUG nr. 108/2022, care transpune angajamentele climatice ale României față de Uniunea Europeană în privința decarbonizării sistemului energetic, stipulează că ″Se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepția capacităților pentru care s-au emis licențe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență″.
Draftul de act normativ recent introdus pe circuitul parlamentar introduce o listă lungă de excepții la această regulă:
În plus, acolo se stipulează că ″se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcții, chimice și altor asemenea″.
Potrivit proiectului de lege, punerea în funcțiune de noi centrale pe cărbune se va putea face doar cu respectarea obligatorie a așa-numitelor ″cele mai bune tehnici disponibile″ (Best Available Techniques – BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept ″stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său″.
Asta poate însemna și eventuala ″revitalizare″ a termocentralelor existente ce au fost sau urmează să fie închise, în măsura în care se va dovedi posibil din punct tehnic și financiar. Adică: după ce termocentralele existente ar fi scoase din exploatare și licențele le-ar fi retrase, instalațiile ar fi retehnologizate și modernizate cu BAT, iar ulterior ar urma să fie relicențiate și repuse în funcțiune.
Extras din expunerea de motive
″Emiterea licențelor și a permiselor pentru prospectarea și punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă (...) este condiționată de obținerea, de către solicitant, a unui aviz conform emis de Consiliul Suprem de Apărare a Țării″, aviz ce trebuie să conțină ″o analiză detaliată pentru a determina încadrarea″ în rândul excepțiilor menționate mai sus și care va trebui emis în 30 de zile calendaristice de la solicitare, mai scrie în draft.
Extras din expunerea de motive
Noilor capacități de producție de energie pe cărbune, care ar urma să fie puse în funcțiune în situațiile de excepție prevăzute în draft, nu li se vor aplica limitările tehnice, financiare și de reglementare impuse, prin legislația în vigoare, celor existente, aflate în curs de închidere.
Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. El semnează și expunerea de motive, care are aproape 50 de pagini.
Lui Burduja i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, plus 5 de la PSD, unul de la UDMR și unul din opoziție, de la AUR.
Guvernul a modificat în decembrie 2025, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării producției de energie a României, după negocierile cu Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune.
Principalul motiv a fost faptul că principalele proiecte de înlocuire a termocentralelor pe lignit care se închid la Complexul Energetic Oltenia (CEO), constând în 2 centrale pe gaze cu putere instalată însumată de 1.325 MW, sunt extrem de întârziate față de ce se convenise cu Bruxelles-ul prin Planul de restructurare și decarbonare a CEO.
