ULTIMA ORĂ Ideile PSD pentru pachetul 2 de măsuri bugetare: Taxare mai mare pe marile averi, criptomonede, câștiguri de capital, cheltuieli nedeductibile la multinaționale, limitări la companiile de stat și insolvențe

Taxarea pentru averile mari, pentru câștiguri de capital prin tranzacții pe termen scurt, pentru câștiguri din criptomonede, dar și pentru jocurile de noroc, ar trebui să crească, potrivit propunerilor pregătite de PSD pentru al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare pe care ar trebui să îl adopte Guvernul. Propunerile pregătite, văzute de Profit.ro, includ și restricții în ce privește insolvența, măsuri pentru eficientizarea ANAF, precum și unele corecții care ar trebui aduse primului pachet de măsuri fiscale.

Propuneri pentru corectarea unor măsuri din pachetul fiscal 1

1. Renunțarea la impunerea CASS pentru pensiile veteranilor de război, invalizilor, deținuților politici și a urmașilor acestora. Este profund imoral să-i taxezi pe cei care și-au sacrificat viața luptând pentru țară. În plus, impactul asupra bugetului este efectiv ridicol, de 0,0000056% din PIB.
2. Protejarea mamelor cu venituri mici prin exceptarea de la plata CASS

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Comisia Europeană, către Profit.ro: Extinderea bazei de contributori la sănătate - necesară, dar persoanele vulnerabile trebuie sprijinite. La pensionari, măsura este bine calibrată doar la suma ce trece de 3.000 lei

Măsuri fiscale propuse de PSD pentru pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului

1. Blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale - cheltuielile cu serviciile de consultanță, management și administrative externe prestate de persoane nerezidente și intragrup transfrontaliere în Romania devin nedeductibile, ca să fie stopate optimizările fiscale
2. Suprataxarea marilor averi - triplarea impozitului pe casele de peste 500.000 de euro și pe limuzinele de peste 75.000 de euro. Creșterea impozitului pe dobânzile bancare de la 10 la 16% la depozitele care, însumate, depășesc 100.000 de euro.
3. Majorarea taxării câștigurilor realizate din speculații de capital pe termen scurt. Impozit de 10%, în cazul în care instrumentul financiar (acțiuni, obligațiuni, etc) este deținut mai mult de un an și 16%, în cazul în care instrumentul financiar este deținut mai puțin de un an (de la 1% si 3% în prezent)
4. Mărirea de la 10% la 16 % a impozitării pe câștigurile pe veniturile din criptomonede - deținerile investitorilor români în piața crypto au ajuns la minimum 5-10 miliarde de dolari după ce prețul Bitcoin a trecut de pragul de 100.000 de dolari.
5. Descurajarea industriei jocurilor de noroc - Impozitarea tranzacțiilor la jocuri de noroc, pariuri si jocuri online. 5% din orice tranzacție realizată de bănci sau procesatori de plăți către un operator de jocuri de noroc, pariuri sau site-uri/aplicații de jocuri online.

CITEȘTE ȘI Decizii în coaliție - Guvernul s-a apucat de prima rectificare bugetară, iar pachetul 2 de măsuri va fi ajustat și adoptat în funcție de datele acesteia. Discuții între specialiști pe impozitarea companiilor

Stoparea "dezmățului financiar" în companiile de stat

Guvernul trebuie să se asigure ca orice modificare a legislației guvernanței corporative, care este considerată jalon închis în PNRR și dosar încheiat la OCDE, să nu provoace returnarea a 1,2 miliarde de euro către CE și să pună in pericol aderarea României la OCDE. PSD propune soluții fezabile care nu intră în contradicție cu normele OCDE:

1. Limitarea la un singur Consiliu de Administrație/Consiliu de Supraveghere per persoană.
2. Limitarea câștigurilor unor membrii CA/CS.
3. Impozitarea suplimentară de 20% pe veniturile membrilor CA/CS (pe diferența dintre îndemnizația actuala și cea a președintelui țării).
4. Plan prioritar de operaționalizare a AMEPIP – până în luna noiembrie, ca să încasăm cele peste 320 milioane de euro reținute de Comisie din Cererea de Plată 3.

CITEȘTE ȘI Guvernul va reduce CA-urile companiilor de stat și va plafona indemnizațiile șefilor. Noile limite propuse

Reducerea evaziunii. Stoparea insolvențelor nejustificate. Combaterea muncii la negru și gri

Evaziunea in Romania este estimată la aproximativ 10 % din PIB (circa 200 de miliarde de lei), cât bugetele cumulate ale Educației, Sănătății și Agriculturii pe un an. Dacă s-ar reduce la jumătate evaziunea fiscală și arieratele de recuperat la bugetele de stat, atunci România ar fi pe excedent bugetar. Estimările arată că există 1,4 milioane lucrători la gri și la negru în România.

Eficientizarea ANAF

1. Plan de control și de încasare a arieratelor recuperabile prezentat de conducerea ANAF în maximum 30 de zile pentru marii datornici  - acest plan să stea la baza criteriilor de performanță ale conducerii ANAF, cu monitorizare la fiecare 2 luni (demisia Președintelui ANAF daca nu îndeplinește planul de încasări).
2. Matrice de risc pentru prioritizarea controalelor către agenții economici din industriile cu mare risc fiscal - astfel încât controalele să nu se mai facă la buticuri de cartier și la IMM-uri, iar mii de mari evazioniști să nu fie controlați de ani de zile.
3. Folosirea tehnologiei AI și blockchain pentru analiza volumului uriaș de date fiscale disponibile, dar neutilizate – aplicarea noilor tehnologii poate eficientiza masiv activitatea ANAF, resursa umană nu este pregătită să gestioneze datele pe care le deține

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Șeful Antifraudă a fost înlocuit. Noul șef este Tudor Rudău. Alte 22 de persoane cu funcții de conducere au fost schimbate din funcție

Descurajarea muncii la negru și gri

Creșterea de zece ori a amenzilor pentru fiecare angajat fără contract de muncă  și tot de zece ori a limitei maxime a amenzii maxime - (de la 20.000 lei la 200.000 lei /angajat fără acte) + creșterea de 10 ori limitei de amendă maximă (de la 200.000 lei la 2 milioane lei – în prezent, sunt firme care consideră că rentează să plătești jumătate din amendă decât impozitele și taxele pentru zeci sau sute de angajați)

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Ministrul Finanțelor analizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri - surse

Stoparea abuzului de insolvență

Propunem măsuri care să aibă drept scop eliminarea abuzului de intrare în insolvență in scopul sustragerii de la plata taxelor către stat și tragerea la răspundere rapidă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce in insolvență.

1. Filtru de bună-credință al judecătorului privind justificare economică reală la deschiderea procedurii de insolvență
2. Interzicerea accesului la insolvență pentru administratorii recidiviști.
3. Termene mai scurte pentru limitarea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență.
4. Procedură accelerată de tragere la răspundere a administratorilor de rea-credință.
5. Interzicerea înființării de noi firme de către asociați/administratori în insolvență.