Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub 34,8% din 2021, 36,4% din 2020 și 34,7% din 2019.
Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
Jalonul pe care ANAF ar fi trebuit să-l îndeplinească era reducerea decalajului fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale comparativ cu 2019. Datele disponibile de la CE arată o estimare preliminară de 33,7% pentru 2023, cu numai un punct procentual sub 34,7% în 2019. PNRR se încheie în august 2026.
În urma unor negocieri purtate de Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou.
Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum si de îmbunătățire a legislației in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor, arată Ministerul Finanțelor.
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist.
Este un proces gradual, dar ireversibil - și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați”, a subliniat ministrul Nazare.
În contextul discuțiilor Ministerului de Finanțe cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul inițierii negocierilor arăta că deși am făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.
Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.
Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilității bugetare și credibilității României în relația cu partenerii europeni.
Jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF și are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat.
Noua formulare a jalonului se axează pe:
- Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;
- Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;
- Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;
- Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;
- Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;
- Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.
- Prin acest acord, România își reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale și pentru consolidarea sustenabilă a Finanțelor Publice.
