ULTIMA ORĂ România pierde peste 458 milioane euro și recuperează 350 milioane euro din banii PNRR suspendați - Decize finală de la Bruxelles . "Reforme întârziate, incomplete sau făcute prost."

Evaluarea Comisiei Europene a fost primităă la Guvern.

"Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum.

Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.  

CITEȘTE ȘI Deficitul scade puternic în România, ministrul Finanțelor explică: A scăzut pe fondul investițiilor din fonduri UE și al susținerii lichidității firmelor

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025.

Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.  

Cea mai importantă victorie este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro.

Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro.

CITEȘTE ȘI Noile salarii pentru bugetari - Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării, anunțată de Profit.ro

Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.

Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro", transmite ministrul.

La acest moment, Ministerul Finanțelor a pregătit un instrument amplu pentru susținerea primăriilor care derulează proiecte finanțate prin PNRR, dar au probleme de lichiditate pe termen scurt și nu pot plăti firmele care lucrează până la momentul la care încasează fondurile PNRR aferente proiectelor.

Astfel, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale vor putea împrumuta pe termen scurt (cu rambursare până la 15 noiembrie 2026) și cu dobândă 0% dintr-un fond care va dispune de resurse în limita a 10 miliarde de lei. Proiectul trebuie să aibă un grad de implementare de cel puțin 60%.

În acest scop vor fi utilizate sume din disponibilul de valută, în care Ministerul Finanțelor are circa 4 miliarde de euro, inclusiv bani primiți anterior ca prefinanțări pentru PNRR.

Profit.ro a anunțat anterior acest proiect de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor.

Trebuie menționat că dacă Guvernul va fi demis prin moțiune de cenzură, nu va mai putea adopta OUG, doar HG-uri. Astfel, eventuale proiecte de OUG neadoptate până la acel moment, ar rămâne la decizia unui viitor executiv.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ VIDEO Scumpirea de la metrou, amânată oficial, urmează anularea. Este cerută demisia conducerii Metrorex

Împrumuturile prevăzute se acordă cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, în limita sumei de 10 miliarde lei în următoarele condiții:

• dobândă: 0;
• perioadă de rambursare: până la data de 15 noiembrie 2026;
• valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială este
  • nelimitată pentru comune și orașe;
  • 100 milioane lei pentru municipii;
  • 150 milioane lei pentru județe, municipiile reședință de județ și pentru sectoarele municipiului București;
• prezentarea unei notificări din partea ordonatorilor de credite cu rol de coordonator de reforme și/sau investiții, privind:
  • continuarea implementării proiectului prin PNRR;
  • faptul că nu au fost formulate sesizări sau nereguli grave în implementarea proiectului;
  • valoarea cheltuielilor eligibile, inclusiv valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile, rămasă de executat din cadrul contractului de finanțare;
  • progresul tehnic al obiectivului de investiții este de minim 60%. 

CITEȘTE ȘI Isărescu anunță o nouă strategie pentru tezaurul de la Moscova

Instituirea acestui mecanism are ca obiectiv asigurarea, în timp util, a resurselor financiare necesare unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în vederea finalizării până la data de 31 august 2026 a proiectelor PNRR, care contribuie la îndeplinirea jaloanelor și țintelor asociate tranșelor rămase de disponibilizat din fondurile europene rambursabile și nerambursabile alocate României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Totodată, această abordare permite acordarea împrumuturilor fără perceperea unei dobânzi, întrucât sursa de finanțare este constituită din disponibilitățile existente, fără a fi necesară atragerea de noi resurse financiare de pe piață prin emiterea de instrumente purtătoare de costuri. În aceste condiții, nu se generează cheltuieli suplimentare cu dobânzile care să fie transferate beneficiarilor, ceea ce conduce la o reducere substanțială a costurilor financiare aferente investițiilor realizate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

CITEȘTE ȘI Nicușor Dan pierde la CCR - Sesizarea pe Legea guvernanței corporative a companiilor publice a fost respinsă

O altă facilitate - împrumuturi de 2 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE, inclusiv cheltuieli neeligibile

Unitățile administrativ-teritoriale au înregistrat blocaje ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale, iar mecanismul de acordare a împrumuturilor prevăzut în proiectul de act normativ soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanțare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuie trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate ca fiind nefuncționale la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020, cheltuielile acestora fiind influențate de conjunctura economică defavorabilă, iar în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale au fost afectate semnificativ față de anul precedent.

Se propune ca, prin derogare, să poată solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, de la  Ministerul Finanțelor, până la 31 decembrie 2026, contractarea, în anii 2026 și 2027, de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 2 miliarde lei, pentru:

a) asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile

b) asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană sau de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale după caz, inclusiv pentru asiguarea finanțării cheltuielilor neeligibile aferente acestora.

CITEȘTE ȘI CCR a admis sesizările AUR privind numirea unor noi consilii de administrație la TVR și Radio România. Hotărârile Parlamentului de la sfârșitul anului trecut au fost anulate

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel:

• 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani, inclusiv;
• 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani, inclusiv.

Termenul-limită de depunere la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 decembrie 2026.