Autori

Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.

Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.

ANAF a lansat licitația pentru sistemul informatic SAF-T, un tip de fișier utilizat de administrațiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele, aceasta fiind și una dintre măsurile de modernizare cerute insistent de mediul de afaceri în ultimii ani și care ar trebui să ajute ANAF semnificativ în combaterea evaziunii. Obiectivul ANAF era ca SAF-T în proiect pilot pentru mari contribuabili să fie operațional la începutul anului 2020, însă întârzierea în lansarea licitației înseamnă, cel mai probabil, că SAF-T va deveni operațional cu întârziere. Un element pozitiv este că ANAF are finanțare UE pentru introducerea SAF-T, a fazei pilot, precum și a extinderii ulterioare pentru toate firmele.

Direcția de combatere a fraudelor din ANAF va fi desființată, iar inspectorii, în prezent detașați, vor fi transferați definitiv în cadrul parchetelor, pe posturi de specialiști. Un proiect de lege în acest scop, inițiat de Guvern și aprobat la mijlocul lunii octombrie de Parlament, a fost promulgat joi de șeful statului. Direcția de combatere a fraudelor din cadrul Antifraudei funcționează doar în vederea detașării inspectorilor antifraudă la parchete, astfel că cei circa 300 de angajați Antifraudă detașați la parchete se aflau doar pe hârtie în cadrul ANAF. După plecarea acestora, Antifrauda va rămâne, potrivit informațiilor Profit.ro, cu circa 900 de angajați dintr-un total de 2.000 de posturi prevăzute.