Autori

Proiectul de lege prin care achitarea prejudiciului conduce la anularea urmăririi penale și a condamnărilor cu închisoarea pentru evaziune fiscală a fost aprobat ast]zi de senatori. Proiectul propune, după cum Profit.ro a relatat în premieră, ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.

Faptul că un lucrător nu a formulat o cerere de concediu nu poate conduce în mod automat la pierderea de către acesta a dreptului la indemnizația financiară pentru concediile neefectuate la încetarea raportului de muncă, este propunerea pe care avocatul general Yves Bot a înaintat-o spre adoptare Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În schimb, dacă angajatorul demonstrează că a făcut toate diligențele necesare, dar angajatul a renunțat deliberat la concediu, indemnizația nu poate fi solicitată.

Conducerea Fondului de garantare a asiguraților, care asigură despăgubirea creditorilor în cazul insolvenței unui asigurător, va fi obligată să răspundă în scris, în termen de cel mult 60 de zile, la solicitarea de plată a unui asigurat. În lipsa unui răspuns în acest termen, administratorii Fondului vor fi obligați și la plata unor penalități zilnice.

Producătorii agricoli sunt obligați să afișeze în piețe o etichetă de produs detaliată, care să indice datele de identificare ale fermierului și ale produsului, dar și să expună la locul de vânzare o copie după atestatul de producător, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament în februarie și promulgat de șeful statului în martie. Acum, parlametarii au pregătit un nou proiect de lege care include seria și numărul atestatului de producător în etichetă, deși acest atestat ar trebui afișat lângă etichetă, conform legii, care însă oricum nu este aplicată în practică.

Comisia Europeană a decis, săptămâna trecută, să trimită România, alături de alte cinci state, în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite în ceea ce privește calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor pentru reducerea perioadelor de depășire a acestor valori. Conform unui document oficial al Ministerului Mediului, sancțiunile financiare aplicabile României vor fi recuperate de la autoritățile administrației publice locale implicate în cauză, respectiv ale orașelor București, Brașov și Iași.