Lipsa unui sistem național de gestionare a deșeurilor este una dintre principalele probleme de mediu ale României, a transmis comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, la Maratonul Economia Sustenabilă, organizat de PROFIT NEWS TV.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Evenimentul este organizat cu sprijinul ACUE, Auchan, Borsec - Romaqua Group, Hidroelectrica, Liberty, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
″Managementul deșeurilor este una din principalele probleme de mediu ale României. Avem problema abandonării deșeurilor, care este o consecință a lipsei unui sistem și a unei structuri de colectare-separare-reciclare la nivel național. În 2022, din 50%, cât era obiectivul național de reciclare, am reușit să reciclăm doar 11,6%, datele pe 2023 nefiind încă validate. Este firesc să recunoaștem și este important să ne asumăm că România se confruntă cu probleme mari în gestionarea deșeurilor″, a spus Corlan.
El a subliniat că Garda de Mediu nu este soluția problemelor, ci consecința nerezolvării problemelor existente.
″Garda de Mediu nu rezolvă probleme de mediu, ci aplică sancțiuni, întocmește sesizări penale și impune sistarea de activități. Dacă ne uităm la activitatea Gărzii din ultimii 3 ani, o să vedem că am aplicat sancțiuni de 350 milioane lei, am sistat peste 1.050 de activități și am întocmit 662 de sesizări penale. Anul trecut s-a înregistrat o premieră în activitatea Gărzii de Mediu, mai precis am deschis paliere de comunicare cu toate instituțiile de forță: Parchetul General, DIICOT, DGA și așa mai departe″, a arătat șeful Gărzii.
Referindu-se la problema calității aerului din București și din zonele limitrofe, el a menționat că, potrivit studiilor oficiale, 58% din problemă are drept cauză traficul rutier, iar 27% - încălzirea rezidențială.
″Cu toții cunoaștem problema traficului din Capitală, Bucureștiul a beneficiat până în 2022 de un Plan integrat de calitate a aerului, aprobat de Consiliul General în 2018, și cuprindea mai multe măsuri, majoritatea fiind de fluidizare și îmbunătățire a condițiilor de trafic, precum și de încurajare a transportului în comun. Din păcate, din anul 2020, Primăria Capitalei a anunțat că acele măsuri nu mai corespund provocărilor momentului și că va veni cu un nou Plan integrat, cu soluții mai multe și mai bune, până la finalul lui 2022. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar termenul a fost amânat până în decembrie 2023. După care, în octombrie 2023, s-a cerut o nouă decalare a termenului, care în prezent este 30 octombrie 2024. Din cauza asta, suntem în preaviz de infringement din partea Comisiei Europene, iar dacă nu respectăm termenele pe care tot noi ni le-a asumat, riscăm să fim penalizați și pecuniar de către Uniunea Europeană″, a spus Andrei Corlan.
Conform lui, în regiunile limitrofe Bucureștiului, zonele cele mai ″încărcate″ din punct de vedere al calității aerului sunt cele de nord și de vest, dinspre Pipera și Giulești.
″Acolo, pe lângă problema traficului, o avem pe cea a încălzirii rezidențiale de la periferie, unde, din cauza condițiilor sociale, unii locuitori sunt obligați să se încălzească cu diverse materiale netradiționale: textile uzate, pet-uri, bucăți de mobilier, care nu sunt destinate incinerării, nici nu au un aport caloric prea mare și sunt nocive pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător. Garda de Mediu a avertizat asupra acestor provocări crescute cu ocazia venirii sezonului rece. Asta pentru că, iarna, apare calmul atmosferic, condițiile de dispersie sunt îngreunate, poluanții sunt reținuți la sol, iar valorile de concentrație a poluanților cresc″, a spus Corlan.
Tocmai de aceea, la finalul lunii octombrie, Garda de Mediu a demarat un plan de acțiune București-Ilfov, pentru a verifica toate potențialele surse de poluare ce pot afecta calitatea aerului.
″Am aplicat sancțiuni de aproape 1 milion de lei, iar în decembrie am trasat un program de măsuri Primăriei Capitalei. Acum o lună, pentru nerespectarea măsurilor, am fost nevoiți să îi aplicăm o sancțiune de 150.000 lei, Măsurile au rămas în sarcina autorității, iar pe 16 mai vom reveni asupra verificării acestor măsuri″, a conchis comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.
