Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Române a Băncilor, Autorității de Supraveghere Financiară, Auchan, Banca Transilvania, CEC Bank, CITR, NN, Salt Bank, XTB
„Avem în strategia națională de educație financiară aceste trei categorii – elevii și tinerii până în 25 de ani, publicul adult și operatorii economici. Pentru fiecare, elaborăm și implementăm programe specifice”, a spus ea.
Reprezentanta ARB a arătat că banca centralizează campanii prin care ajunge direct la public: „Suntem prezenți în piețe cu quiz-uri de educație financiară și digitală, la festivaluri – și vom continua să fim acolo –, în școli, în social media, pe TV și radio. Săptămâna viitoare lansăm chiar și o campanie la nivel național pe radio. Țintim toate canalele prin care putem contribui la creșterea competențelor de educație financiară și digitală.”
Un element esențial al acestor campanii este prevenirea fraudelor financiare.
„Toate proiectele pe această linie le derulăm sub cupola sigurantaonline.ro, alături de Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Ne propunem nu doar să creștem gradul de conștientizare asupra riscurilor, ci și să susținem implementarea unor măsuri tehnice eficiente”, a explicat Folcuț.
Ea a avertizat că România se situează în top 5 al statelor UE din perspectiva fraudei și că legislația trebuie urgent îmbunătățită: „Facem apel la autorități să ne sprijine în demersurile de a întări cadrul juridic național, până când Europa va finaliza legislația la nivel comunitar. Este nevoie de un cadru legal prin care băncile să poată bloca imediat fondurile furate, atunci când există suspiciuni clare de fraudă. Dacă banii au plecat mai departe, riscăm să le pierdem urma.”
Potrivit acesteia, unele bănci au încercat autoreglementarea, dar există riscul de contestare în lipsa unei baze legale ferme.
„Este foarte important ca atunci când există indicii de fraudă să putem bloca tranzacțiile până la verificarea de către autorități. Din păcate, anul trecut, România a fost în top 5 în UE la frauda financiară, iar la nivel mondial se recuperează doar 7% din sumele pierdute. De aceea, nu este suficient să avem sisteme de protecție la nivel bancar, e nevoie și de un cadru legislativ solid, precum și de o schemă națională antifraudă.”
În paralel, Folcuț a atras atenția asupra deficitului de competențe digitale: „România este pe ultimul loc în UE, cu doar 28% dintre cetățeni având competențe digitale de bază, față de media de 56%. Educația și prevenția sunt cheia pentru reducerea riscurilor.”
Alte modificări legislative vizate includ reglementarea mai strictă a spoofing-ului și a tranzacțiilor cu criptomonede.
„Pe partea de spoofing, s-au luat măsuri pentru blocarea apelurilor de pe numere fixe, dar rămâne problema apelurilor de pe mobile, care pot fi spoofate. În zona cripto, principala problemă este anonimitatea portofelelor electronice – în momentul în care banii intră acolo, le pierzi urma. Este nevoie și de îmbunătățirea regulilor de know-your-customer și chiar de plafonări, similare celor de la bancomate, pentru a limita frauda.”
Ea a conchis că, pe lângă phishing și spoofing, băncile se confruntă cu multiple tipologii de fraude, motiv pentru care educația, legislația și tehnologia trebuie să funcționeze împreună.
