„Noi pierdem în primul rând în competitivitate și predictibilitate și, hai să mai facem și o rimă, în seriozitate, ca sistem economic. Avem o chestie pe ghicite care azi e, mâine nu e, azi e, dar doar pentru un an, dar de fapt, pentru mai mult, mâine renunțăm la ea, dar de fapt nu mai renunțăm", descrie în mod plastic Mihai Bordeanu, director Dacia, situația schimbărilor de taxare din acest moment.
"Asta e ceea ce jenează companiile multinaționale în luarea deciziilor strategice pe termen lung. Planurile industriale se fac pe termen lung.
Nu putem să facem o strategie pe o decadă și să luăm în calcul că în România apar niște taxe după aia dispar. Sau în orice altă țară, pentru că pierdem atunci când ne comparăm, evident, ca loc de producție”, explică Mihai Bordeanu care este motivul pentru care a avut o poziție atât de tranșantă față de schimbările legislative în materie de taxare ale Guvernului Bolojan.
„Extinderea fabricii Dacia ar putea fi amânată”
„Nu taxa în sine jenează, acest IMCA, ci faptul că lucrurile nu sunt predictibile, nu sunt sigure, nu știm exact ce orizont de taxare o să avem în următorii 5 ani. Exagerez cu 5 ani, nici măcar la anul nu știm ce vom avea. Bugetele de 2026 se semnează acum, în următoarele două săptămâni”.
Cu toate acestea, impactul asupra activității este încă neclar, chiar dacă Mihai Bordeanu spune că situația este în analiză. „Deocamdată se evaluează posibilități de investiții și locuri de producție, și gamă. Nu putem spune că din cauza ICA am pierdut, dar se poate construi o relație de cauzalitate între una și alta, din păcate”.
Iar aici, șeful Dacia confirmă și posibilitatea ca vechiul proiect de mărire a capacității de producție la Mioveni ar putea fi amânat din nou.
„Proiectul de extindere este încă pe masă, nu s-a luat o decizie. Dar noile taxe ar putea să-l amâne. Fiscalitatea, costurile energiei. Ne avantajează poziția geografică și infrastructura care se construiește, sunt lucruri pozitive, dar sunt și lucruri negative. Ne-ar sta mai bine să fim mai competitivi, cu siguranță”, spune Bordeanu, care este de părere că situația din acest punct de vedere s-a degradat.
„Am discutat asta și la ACAROM și la Concordia. Ar trebui să facem mai mult pentru competitivitate. Nu doar statul să facă sau doar mediul privat sau industria auto, ori alte industrii. Ar trebui să facem mai mult cu toții. Ne uităm la ultimii ani și vedem că lucrurile se degradează.
Sigur, mai sunt și unele care se ameliorează, foarte bine, dar dacă ar fi să facem o sumă algebrică, mi-e teamă că o luăm în jos.
Și pierdem niște oportunități și ziceam mai devreme că suntem într-un punct de inflexiune. În industria auto se vor reconfigura probabil niște strategii în următorii 4 – 5 ani și ar fi bine să fim mai în față”, spune Mihai Bordeanu.
„Rabla ne-a diminuat vânzările de patru ori”
Referitor la impactul Rabla, șeful Dacia spune că nimic nu este mai rău decât incertitudinea, dar speră că anul viitor va exista programul de la începutul anului.
„Ni s-a promis că anul viitor vom avea un Program Rabla, dar nu pot să bag mâna în foc că va fi, și anul ăsta ni s-a promis și a început doar la sfârșit de septembrie. Dar ne-a încurcat îngrozitor, ca să o spunem pe-aia dreaptă.
Amânarea și diminuarea extraordinară a programului - pentru că, pornind practic de la buget de aproape un miliard și 400 de milioane, am ajuns la 200 de milioane” reamintește șeful Dacia, care este principalul exportator al României și unul dintre cei mai mari angajatori din economie.
„În loc de două sau chiar trei canale, pentru că era vorba de persoane fizice, persoane juridice și UAT-uri, acum am ajuns doar la persoane fizice.
Programul, așa cum este el, a venit foarte, foarte târziu, împuținat îngrozitor la bani și nu pentru aceeași clienți. Deci astea 3 lucruri ne-au făcut să pierdem față de cum ne-am bugetat noi. Imaginați-vă că suntem în 2024 și facem bugetul pentru 2025.
Cel mai simplu mod este să pleci de la bugetul din anul anterior. Dacă făceam asta, pierdeam cam de patru ori. În cel mai bun caz, vom vinde 25% față de ce ne-am stabilit la începutul anului, pe baza Programului Rabla.
Putem să discutăm pe prețul mediu, pe cantități, să ne jucăm pe sume, dar nu este OK pentru noi, Dacia, și pentru rețeaua noastră de dealeri, care au fost pregătiți în bloc-starturi, au ținut clienții, care au așteptat. O grămadă de oameni au așteptat și chiar și asta ne-a dat peste cap producția, pentru că au renunțat la mașini”.
Șeful Dacia este un susținător al Programului Rabla, care face diferența pentru clienții mărcii, dar crede că ar fi de preferat să-și asume cineva răspunderea și să anunțe că se închide, decât să se tot amâne de la o lună la alta.
„Rabla este importantă pentru clienții Dacia”
„Ar fi mult mai favorabil să vină și să ne spună, indiferent cine, că nu mai sunt bani și nu vom mai avea program. Cel mai rău este să o ducem așa să amânăm în februarie, în aprilie și tot așa. Evident că aș prefera programul, pentru clienții Dacia este important. Cota noastră de piață este dublă față de cota de piață non-Rabla, nu se aplică la mașinile foarte scumpe.
Mai bine spui clientului că nu mai există programul și atunci se pregătește fiecare cu finanțare, cu ce mai e. Oamenii se vor obișnui, tot avem nevoie de mașini, nevoia de mobilitate există. Hai să fim predictibili. Dacă facem un program, hai să-l facem pentru cinci ani, de preferat”.
În privința impozitului pe vehicule, Mihai Bordeanu spune că actualul proiect de impozitare nu are legătură cu proiectul dezvoltat anterior și transmis Ministerului de Finanțe, despre care Profit.ro a relatat în trecut.
„Discutăm de patru ani, de când m-am întors în țară, dar cu siguranță nu a fost o chestiune acceptată politic, pentru că urmau alegerile maraton pe care le-am avut și nu au vrut să-și asume așa ceva, că nu-i momentul. Proiectul nostru era simplu: nu poți polua fără să plătești. Într-o zi cineva va trebui să ia decizia asta.
Eu nu fac politică, dar trebuie să avem decizia lor, a coaliției, care să ajungă să aibă convergență pe acest subiect, ceea ce deocamdată nu este cazul. Propunerea făcută nu respectă decât foarte puțin principiul poluatorului care plătește”.
