România, Grecia, Polonia și Lituania solicită Comisiei Europene să acorde un tratament special pentru cheltuielile de apărare în cadrul normelor UE privind datoriile guvernamentale, cu scopul de a acomoda investițiile militare necesare după invazia rusă în Ucraina.
Miniștrii de finanțe ai UE discută modul de modificare a normelor fiscale pentru a le adapta la realitatea post-pandemică a datoriei publice ridicate și la investițiile mari necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Într-un document pregătit pentru reuniune, consultat de Reuters, cele patru țări susțin că normele UE, concepute inițial pentru a limita împrumuturile guvernamentale în vederea protejării valorii euro, ar trebui să contribuie, de asemenea, la atenuarea riscurilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a UE.
"Grija pentru binele comun, reprezentat de libertate și de securitatea în sens larg, necesită o schimbare imediată în ceea ce privește tratamentul individual al cheltuielilor de apărare în statele membre", potrivit documentului.
Germania se opune identificării unor sectoare individuale care ar trebui să beneficieze de un tratament special în cadrul normelor, însă Comisia a arătat o oarecare înțelegere pentru o astfel de abordare.
"Este timpul să includem cheltuielile pentru apărare în acest tablou", a declarat, la începutul acestei săptămâni, comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, adăugând că discuția privind modificarea regulilor UE privind datoriile ar trebui să fie "lipsită de tabuuri".
"De la crearea zonei euro, țările europene au acumulat un deficit de 1.300 de miliarde de euro în ceea ce privește cheltuielile de apărare, față de obiectivul de 2% din PIB (ținta cheltuielilor asumată prin apartenența la NATO)", a spus Breton, într-o referire voalată la Germania, care a rămas de mult timp în urma cerinței NATO.
Potrivit documentului citat de Reuters, pe termen scurt, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare cheltuielile de apărare ca pe un factor mitigant atunci când analizează eventuale măsuri disciplinare împotriva unei țări care înregistrează un deficit peste limita de 3% din PIB impusă de UE.
Pe termen mai lung, UE ar trebui să introducă o derogare de la ținta de deficit, precum cea introdusă în 2011 pentru punerea în aplicare a reformei pensiilor, se mai arată în document.
O astfel de derogare permite unui guvern să se abată de la obligațiile sale de reducere a deficitului dacă o reformă structurală pe care o implementează crește costurile în prezent, dar se așteaptă ca mai târziu să aducă economii și o îmbunătățire a finanțelor publice.
