Ministerul energiei este decis să susțină cu orice cost piața centralizată de gaze (formată din bursele OPCOM și Bursa Romana de Mărfuri - BRM), prelungind în acest sens cotele minime de gaze pe care producătorii și furnizorii sunt obligați să le tranzacționeze prin intermediul acestor burse. A uitat însă de veritabilul "preț minim" impus pentru impozitarea acestor piețe "libere", de 72 lei/MWh, superior celui de import, care blochează aceste piețe.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, producătorii de gaze naturale au obligația de a tranzacționa pe una dintre cele două platforme centralizate 30% din cantitatea de gazele din producția internă. Ulterior, furnizorii care au achiziționat gaze naturale urmare tranzacțiilor realizate cu producătorii și/sau cu importatorii de gaze naturale, atât prin intermediul piețelor centralizate (de unde au obligația să cumpere minim 20% din cantitatea totală de gaze), cât și prin contracte bilaterale, vor trebui să asigure accesul clienților angro de anvergură mai mică, în mod transparent și nediscriminatoriu, prin intermediul piețelor centralizate, pentru cel puțin 30% din cantitățile pe care primii intenționează să le comercializeze către cei din urmă, iar acest mecanism va funcționa până la nivelul furnizorilor care au în portofoliu exclusiv consumatori finali.
Cu alte cuvinte, guvernul intenționează să impună trei cote actorilor de pe piața gazelor naturale:
- 30% - cotă procentuală aferentă obligației producătorilor;
- 20% - cotă procentuală aferentă furnizorilor de a încheia tranzacții pe piețele centralizate, în calitate de cumpărători;
- 30% - cotă procentuală aferentă furnizorilor de a încheia tranzacții pe piețele centralizate, în calitate de vânzători, în relația cu clienții angro.
Interesant este că noile cote diferă de cele care sunt conținute de un proiect de ordonanță de urgență redactat recent de același guvern. Potrivit proiectului de OUG, în perioada 01 ianuarie 2017- 31 decembrie 2021, fiecare furnizor de gaze naturale are obligația să cumpere cel puțin 40% din cantitatea de gaze de pe cele 2 burse.
Totodată, trebuie să vândă minim 20% din gaze către clienții finali și minim 40% din gaze către clienții angro tot pe piața centralizată.
“Prin stabilirea în sarcina furnizorilor a unui procent de vânzare mai mare decât cel de cumpărare, se va asigura inclusiv tranzacționarea pe piețe centralizate a unor cantități de gaze naturale, care inițial au făcut obiectul unor contracte bilaterale, astfel fiind asigurat un nivel sporit al lichidității pieței gaziere și stabilirea unui preț de piață relevant pentru cererea și oferta existentă la un moment dat”, se precizează în nota de fundamentare a proiectul de hotărârii de guvern redactat de ministerul energiei.
În prezent, cotele în vigoare sunt de 30% (după ce a fost 35% în 2015) pentru producători, și de 25% pentru furnizorii care nu sunt și producători. “În măsura în care nu s-ar fi prelungit perioada pentru care furnizorii licentiați aveau obligația de a tranzacționa cantități minime de gaze naturale pe piețele centralizate sau în măsura în care nu s-ar fi reglementat o altă obligație de tranzacționare a unor cantități minime de gaze naturale pe piețele centralizate, incluzând și o nouă perioada a obligației de tranzacționare, această obligație ar fi încetat la data de 31 decembrie 2016, rămânând în vigoare doar obligația de tranzacționare a producătorilor, care au și calitatea de furnizor, ori în situația dată ar fi existat o discriminare, între producători, care au și calitatea de furnizori, și ceilalți furnizori, în legătură cu obligația de tranzacționare a unor cantități de gaze naturale, pe piețele centralizate”, se precizează în document.
Guvernul își motivează noua intervenție pe constatarea că în anul 2015 pe piețele centralizate din România s-a tranzacționat un procent de doar 1,5%, din totalul consumului de gaze naturale din România, mult mai redus în comparație cu procentele minime stabilite pentru producătorii și furnizorii de gaze naturale.
Ministerul energiei dă vina pe legislația secundară emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin care “nu s-a reușit asigurarea condițiilor de stimulare a tranzacțiilor cu gaze naturale, pe piețele centralizate”.
Numai că explicația este cu totul alta. În prezent, guvernul a stabilit o bază de impozitare minimă la tranzacționarea pe piața “liberă” centralizată (dat fiind nivelul impozitării aceasta acționează ca un veritabil preț minim), de 72 lei/MWh, mai mare decât cel al gazului de import (de 63-65 lei/MWh). Cu alte cuvinte, în anumite condiții, este mai convenabil ca actorii de pe piață să cumpere gaze prin contracte bilaterale, care nu au niciun preț minim, decât de pe platformele centralizate. Baza minimă de imozitare a fost impusă de guvern pentru a-și asigura venituri bugetare indiferent de evoluția prețului la gaze, în urma introducerii impozitului de 60% pus pe veniturile obținute din liberalizarea pieței gazelor. Inițial acesta era impus și pe piața reglementată și pe cea liberă, ceea ce făcea ca cea din urmă să fie practic tot o piață reglementată. Legislația a fost modificată pentru a decupla cele două piețe, însă numai cu condiția impunerii unei baze de impozitare minime pe piața centralizată.
Documente: