Ucraina plătește un preț cu 26,66% mai mare pe gazele importate din Uniunea Europeană decât ar fi plătit dacă se alimenta, ca până anul trecut, cu gaze din Rusia. Acesta este însă prețul “independenței” energetice de Rusia, preț pe care oficialitățile ucrainene sunt dispuse să-l achite, cel puțin potrivit CEO-ului Naftogaz, compania de gaze monopolistă de stat ucraineană.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Andriy Koboliev s-a declarat “foarte mulțumit” cu prețul obținut de la furnizorii europeni, chiar dacă “întotdeauna ne-ar plăcea să fie mai mic”.
Adăugând că Naftogaz este decisă să nu mai cumpere gaz de la Gazprom, indiferent de preț, Koboliev a precizat că, în opinia sa, “comparând ofertele pe care le primim din Europa și prețul anticipat la gazul rusesc, diferența e mică”.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Prețul gazului de pe piața europeană, de unde se alimentează în prezent Ucraina, s-a majorat cu peste 80% față de nivelul minim al ultimilor 6 ani, atins în luna august ca urmare a închiderii celei mai mari facilități de depozitare din Marea Britanie.
Gazul cu livrare pentru luna următoare de pe piața olandeză s-a apreciat vineri dimineață cu 2,5%, ajungând la un nivel de 19,38 MWh sau 228 dolari pe mia de metri cubi. Rusia s-a arătat dispusă să ofere Ucrainei gaze la un preț de 180 de dolari pe mia de metri cubi.
Pe lângă motivația politică, faptul că Ucraina preferă să cumpere gaz mai scump din Europa mai are o explicație: procesul de la Curtea de arbitraj din Stockholm dintre Ucraina și Gazprom pe tema prețurilor practicate în trecut. Autoritățile ucrainene se tem că ar transmite un semnal ambiguu Curții de arbitraj dacă, în timp ce acuză Gazprom pentru practicarea unor prețuri de monopol în trecut, ar cumpăra în prezent gaz tot de la compania rusă.
Interesant este că Naftogaz a stocat mai puțin gaz decât în ultimii doi ani, doar 14,5 miliarde de metri cubi, președintele executiv al companiei susținând că această decizie s-a bazat pe scăderea consumului din Ucraina și pe îmbunătățirea capacității de import de gaze din Europa.