' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în 2025, însă România a înregistrat cel mai mare avans procentual, de 10,5%.
România este urmată de Bulgaria, cu o creștere de 10,4%, Malta, cu 9,4%, Croația, cu 9,3%, și Lituania, cu 8,4%.
La nivelul Uniunii Europene, veniturile totale din taxe și contribuții sociale au crescut cu 401 miliarde de euro, ajungând la 7.686 de miliarde de euro, față de 7.285 de miliarde de euro în 2024, potrivit Eurostat.
Creșterile sunt calculate în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația, astfel că nu reflectă exclusiv o îmbunătățire a colectării. Evoluția veniturilor fiscale depinde atât de activitatea economică și de inflație, cât și de modificările legislației fiscale și ale cotelor de impozitare.
România rămâne penultima în Uniunea Europeană la procent în PIB
În pofida creșterii veniturilor fiscale, România continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai mici venituri din taxe și contribuții sociale raportate la dimensiunea economiei.
Potrivit Eurostat, veniturile fiscale ale României au reprezentat 29,3% din PIB în 2025, în creștere față de 28,7% în 2024.
Media Uniunii Europene a urcat de la 40,2% la 40,7% din PIB, în timp ce în zona euro indicatorul a ajuns la 41,3%, față de 40,7% în anul precedent.
Singurul stat membru care se situează sub România este Irlanda, cu venituri fiscale echivalente cu 22,7% din PIB. Irlanda reprezintă însă un caz particular, deoarece PIB-ul său este puternic influențat de activitatea companiilor multinaționale.
După România urmează Malta, cu 30,3% din PIB, și Bulgaria, cu 30,6%.
La polul opus se află Franța, unde veniturile din taxe și contribuții reprezintă 46% din PIB, Belgia, cu 44,7%, Danemarca, cu 44,3%, și Austria, cu 43,9%.
Diferența dintre România și media Uniunii Europene este de 11,4 puncte procentuale din PIB.
Această diferență nu înseamnă însă că românii sunt impozitați individual cu mult mai puțin decât ceilalți europeni. Indicatorul Eurostat măsoară veniturile din taxe și contribuții raportate la întreaga economie, nu nivelul cotelor de impozitare aplicate populației sau companiilor.
Prin urmare, nivelul redus al veniturilor fiscale raportate la PIB nu demonstrează, în sine, nici o fiscalitate redusă, nici faptul că întreaga diferență față de media europeană provine din evaziune sau din ineficiența colectării.
România, cele mai mici venituri din impozitele directe
Datele Eurostat arată și diferențe importante între structurile veniturilor fiscale din România și din restul Uniunii Europene. România înregistrează cele mai mici venituri din impozitele curente pe venit, profit și avere, echivalente cu numai 6,4% din PIB, comparativ cu media europeană de 13,2%.
În schimb, diferența este mai mică în cazul taxelor pe producție și importuri, categorie care include TVA și accizele. România obține din acestea venituri echivalente cu 11,2% din PIB, față de 12,9% la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, decalajul dintre România și media europeană este de 6,8 puncte procentuale din PIB în cazul impozitelor directe și de 1,7 puncte procentuale în cazul taxelor pe producție și importuri.
La nivelul întregii Uniuni Europene, veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut ca pondere în PIB în 19 state membre în 2025, în timp ce opt țări au înregistrat scăderi.
Cele mai mari creșteri ale ponderii veniturilor fiscale în PIB au fost înregistrate de Germania, de la 40,3% la 41,4%, Malta, de la 29,3% la 30,3%, și Spania, de la 37,2% la 38,1%.
Taxele mai mari au provocat creșterea. Povestea din 2025
Creșterea veniturilor fiscale din România în 2025 are loc într-un an în care statul a introdus două pachete importante de modificări fiscale, primul aplicat de la 1 ianuarie, iar al doilea, în principal, de la 1 august.
La începutul anului, Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Tot de la 1 ianuarie, impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%, iar plafonul veniturilor pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor a fost redus de la 500.000 la 250.000 de euro. A fost reintrodus și impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. În paralel, salariul minim brut a crescut de la 3.700 la 4.050 de lei, majorare cu efect și asupra bazei de calcul a contribuțiilor sociale.
Al doilea val de majorări a venit la 1 august, când cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost înlocuite, în principal, cu o cotă de 11%. Pentru unele produse și servicii care beneficiau anterior de TVA redus a început să fie aplicată cota standard de 21%. Au crescut și accizele pentru carburanți, alcool și alte produse, iar pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei au început să plătească o contribuție de sănătate de 10% pentru suma care depășește acest prag. A fost majorată și impozitarea specifică a cifrei de afaceri a băncilor.
La prezentarea pachetului fiscal din iulie, Guvernul estima venituri bugetare suplimentare de 9,5 miliarde de lei în 2025, echivalentul a 0,5% din PIB. Pentru 2026, impactul estimat al măsurilor de creștere a veniturilor era de 35 de miliarde de lei.
Majorările de taxe introduse în august au produs efecte doar în ultimele cinci luni ale anului 2025, în timp ce modificările de la începutul anului au fost aplicate pe întregul exercițiu fiscal. Creșterea nominală de 10,5% raportată de Eurostat nu poate fi atribuită însă exclusiv acestor măsuri, fiind influențată și de inflație, evoluția activității economice și a veniturilor impozabile.
