România își va reduce ținta de împrumuturi pe piețele externe pentru anul viitor, în condițiile în care va apela la fondurile UE și la împrumuturile cu dobândă redusă de la instituții financiare internaționale, iar un deficit bugetar mai mic va scădea emisiunile nete totale de obligațiuni, a anunțat șeful Trezoreriei.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
România a avut o prezență importantă pe piețele externe, împrumutând atât euro, cât și dolari de patru ori în acest an, ultima dată în septembrie.
"În perioada aceasta, un emitent are ferestre de oportunitate mult mai scurte care necesită flexibilitate", spune directorul general Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, într-un interviu acordat Reuters.
România a vândut aproximativ 8 miliarde de euro dintr-un obiectiv de datorie externă de 10 miliarde de euro pentru acest an. Nanu spune că nu exclude o altă emisiune în așteptarea condițiilor de piață, deși bufferul de valută este suficient de mare.
Profit.ro a scris recent că România ar putea ieși din nou pe piețele externe anul acesta, ținând cont de faptul că a împrumutat deocamdată doar 106,6 miliarde lei, iar programul de împrumuturi până la final de an al Ministerul Finanțelor este de 148,6 miliarde lei. Rămân, astfel, 42 miliarde lei pentru trei luni, o medie de 14 miliarde lei pe lună, care pare greu de acoperit din ceea ce poate furniza piața internă. Rămâne, astfel, posibilitatea unei noi ieșiri pe piața externă, a cincea în acest an. O ieșire pe extern depinde, însă, de oportunitatea pe care o identifică sau nu Ministerul Finanțelor, precum și de execuția bugetară. Un element important este și măsura în care Guvernul consideră că deficitul va fi sub ținta pentru acest an, ca urmare a veniturilor accelerate de inflație și a investițiilor rămase în urmă.
Profit.ro a scris recent că România ar putea ieși din nou pe piețele externe anul acesta, ținând cont de faptul că a împrumutat deocamdată doar 106,6 miliarde lei, iar programul de împrumuturi până la final de an al Ministerul Finanțelor este de 148,6 miliarde lei. Rămân, astfel, 42 miliarde lei pentru trei luni, o medie de 14 miliarde lei pe lună, care pare greu de acoperit din ceea ce poate furniza piața internă. Rămâne, astfel, posibilitatea unei noi ieșiri pe piața externă, a cincea în acest an. O ieșire pe extern depinde, însă, de oportunitatea pe care o identifică sau nu Ministerul Finanțelor, precum și de execuția bugetară. Un element important este și măsura în care Guvernul consideră că deficitul va fi sub ținta pentru acest an, ca urmare a veniturilor accelerate de inflație și a investițiilor rămase în urmă.
"Ținta de eurobonduri este variabilă, în funcție de materializarea oportunităților pe alte instrumente de finanțare. Ideea este să scădem puțin oferta pentru a reduce presiunea asupra spread-urilor de credit, care sunt umflate de oferta ridicată, nejustificată de perspectivele fundamentelor de risc de credit", a spus Nanu.
Fitch Ratings, Moody's și S&P Global Ratings plasează România pe cea mai scăzută treaptă în categoria investment grade (recomandat pentru investiții). Analiștii se așteaptă la o încetinire a creșterii economice de la 4,5% în acest an la 2,7% în 2023.
Necesarul brut de finanțare al României pentru 2023 se situează la 142,6 miliarde de lei (peste de 28 miliarde de euro), adică aproximativ 9,4% din produsul intern brut, a spus Nanu, în scădere față de acest an.
Guvernul va viza un deficit bugetar consolidat de 4,4% din PIB, de la 5,8% estimat anul acesta, ceea ce în termeni nominali înseamnă că emisiunile nete vor scădea cu circa 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).
"Ajustarea fiscală este esențială pentru a reduce presiunea de pe curbele de randament", a adăugat Nanu.
