Kaufland România realizează, de aproximativ șapte ani, un studiu de impact socio-economic care oferă o radiografie detaliată asupra rolului jucat de companie în economia locală. Potrivit lui Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs în cadrul companiei, analiza vizează întregul lanț de aprovizionare, de la relațiile directe cu furnizorii, până la colaborările indirecte și cele induse.
„Contribuția pe care Kaufland România o are la impactul economic este de aproximativ 2,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,8% din PIB-ul României. Sunt niște cifre extrem de importante pe care le derulăm”, a arătat, la Maratonul Profit “Made in Romania” Ediția a III-a, Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul ANSI, Auchan, Aqua Carpatica, CEC Bank, ConectX, Cloud 9 Residence, International Alexander, Kaufland, Salt Bank
În 2024, retailerul a ajuns la 190 de magazine, iar în prezent operează 192 de unități, obiectivul fiind de a continua trendul ascendent al extinderii. Relațiile comerciale acoperă atât furnizori din domeniul alimentar, cât și parteneri din alte industrii esențiale, precum cea imobiliară, de construcții sau servicii.
„Partenerilor și furnizorilor noștri le-am făcut plăți de aproximativ 2,93 miliarde de euro. Vorbim aici de parteneri și furnizori care în marea lor măsură ne furnizează produse și alimente, dar și de cei care ne asigură servicii și bunuri necesare desfășurării activității. Aș putea menționa și alte industrii, nu doar cea alimentară – spre exemplu, expansiunea imobiliară, o zonă importantă pentru noi.”
O pondere covârșitoare din aceste plăți merge către producătorii locali. 81% din totalul cheltuielilor cu furnizorii vizează companii românești, iar dintr-un total de 3.200 de parteneri, aproximativ 2.500 sunt români.
„Suntem foarte bine ancorați într-o zonă de verticalitate și suntem conștienți de impactul pe care îl avem în economie, dar mai ales în societate, fiindcă între cele două noțiuni există o condiție de sine qua non, adică economia nu poate să prospere fără societate și nici invers. De aceea suntem foarte atenți la parteneriatele pe care le deschidem și întotdeauna căutăm colaborări pe termen mediu și lung.”
Modelul de business Kaufland se bazează într-o proporție de peste 90% pe comercializarea alimentelor de bază, produsele non-alimentare având o funcție mai degrabă complementară. În cazul acestora, compania menține colaborări solide cu furnizori existenți de peste două decenii și a dezvoltat împreună cu aceștia un sistem național de reciclare a ambalajelor.
„Am reușit împreună cu acești producători să dezvoltăm un sistem de colectare a acestor ambalaje, care de regulă sunt asimilate ca fiind deșeuri, ele de fapt fiind materie primă pentru următoarele ambalaje. Este un sistem de reciclare la nivel național, co-participativ, în care favoarea acordată clientului vine atât din partea Kaufland, cât și din partea producătorilor.”
Referitor la colaborarea cu furnizorii români, Kaufland continuă să crească anual ponderea produselor locale, însă recunoaște limitele fizice ale spațiului de expunere.
„Rafturile nu sunt nelimitate, așa cum este în sistemul online. Creștem în fiecare an ponderea produselor românești, dar când ajungi la 85%, fiecare procent în plus devine tot mai greu de atins. Identificarea de noi parteneri vine în zone unde piața dezvoltă cerere specifică, iar acolo încercăm să completăm oferta. Trendul este pozitiv, dar creșteri mari de la an la an sunt aproape imposibile.”
În sezonul cald, zona de legume și fructe atinge un prag ridicat de acoperire cu produse autohtone, iar colaborările locale devin esențiale.
„În plin sezon, în afară de produsele care nu cresc în România, ponderea sortimentului românesc este de aproape 100% în zona de legume și fructe. Este o zonă sensibilă, dar în care am reușit să consolidăm relații locale.”
În privința plafonării prețurilor, Valer Hancaș afirmă că această măsură a fost justificată în contextul inflației ridicate de acum doi ani, însă în prezent, piața se află într-un alt echilibru.
„Prețurile sunt stabilizate. Motivul pentru care la vremea respectivă se discuta despre plafonare era inflația de 13,7%. În momentul de față, inflația nu se compară cu cea de atunci. Marea majoritate a grupelor de marfă unde plafonarea a fost introdusă sunt alimente de bază, unde adaosul comercial nu depășea plafonul. Astfel, prețurile au stagnat. A fost o condiție și un ajutor social, iar aceste lucruri ar trebui făcute pe perioade determinate.”
În final, raportul preț-calitate rămâne esențial în decizia de cumpărare, mai ales în contextul economic actual.
„De mai mulți ani, întreaga societate la nivel global se află într-o situație sensibilă economic și financiar. Prețul rămâne criteriul de bază majoritar în decizia de achiziție. Acesta contrabalansează foarte bine raportul cu calitatea.”
